România înregistrează anual pierderi de aproximativ 200 de milioane de euro din cauza faptului că nu reciclează ambalajele de plastic, „bani pe care îi dăm pentru că nu ne facem treaba”, explică Raul Pop, expert în deșeuri în cadrul Asociației Ecoteca.
Potrivit co-fondatorului Coaliției pentru Economie Circulară, țara noastră a avut doi ani de scutire „60 de milioane de euro, dar oricum, și 120-130 de milioane de euro este foarte mult. Sunt bani pe care îi dăm pentru că nu ne facem treaba”.
În ceea ce priveste plasticul de unică folosință, Raul Pop a subliniat că, deși avem un prim act normativ, Ordonanța 6/2021 ce pune bazele pentru ceea ce ar trebui să urmeze, „nu este suficient”.
„Mai sunt multe reglementări necesare ca proceduri de lucru, de control, de raportare s.a.m.d. Este un subiect în lucru la Ministerul Mediului și Ministerul Economiei dar, deocamdată, nu am văzut un proiect. În momentul de față, Ordonanța privind plasticul de unică folosință creează mai degrabă un impact moral decât un impact tehnic, măsurabil, planificabil – vorbim despre cum impactează mediul de afaceri și, atunci, lucrurile cumva mai au nevoie și de niște clarificări suplimentare”, a mai completat Raul Pop.
Referitor la sistemul de garanție-returnare, Raul Pop a precizat că sectorul de retail este extrem de important.
„Mai așteaptă niște mici clarificări dar, în principiu, el va intra în funcțiune de la 1 decembrie 2023, ceea ce înseamnă că mai avem încă un an în care trebuie să ne descurcăm pe partea de protecția mediului și de reciclare ambalaje cu sistemele pe care le avem acum. Nu este neaparăt o veste bună din punct de vedere nici ecologic, nici al obligațiilor pe care le are România privind niște cantități care trebuie reciclate sau deviate de la groapa de gunoi, să meargă mai departe spre reciclare și spre eliminare, spre depozitare”, a adăugat Raul Pop.
Potrivit acestuia, atunci când spunem plastic de unică folosință „ne referim intuitiv la articolele cele mai cunoscute cum ar fi ambalajele de catering sau de luat produse alimentare la pachet, dar vorbim și de sticlele de plastic, de ambalajele compozite gen carton plus plastic plus aluminiu, cum sunt cunoscutele ambalaje pentru lapte sau sucuri”.
Totodată, el a precizat că în această categorie mai intră filtre și alte elemente de filtrare pentru produsele din tutun, „mici articole cosmetice cum ar fi bețișoarele de urechi, șervețelele umede și alte articole asemenea lor”.