Zeci de angajaţi ai grupului Meta reclamă că au fost concediaţi în urma unor analize efectuate cu instrumente de inteligenţă artificială, după ce au cerut concediu medical sau adaptări ale locului de muncă din motive de dizabilitate. Printre acuzaţii se numără şi concedierea unor femei însărcinate.
Angajaţii au dat compania în judecată la un tribunal federal din California. Procesul vizează restructurările de la începutul anului, când Meta a disponibilizat circa 8.000 de angajaţi. Potrivit plângerii, compania ar fi folosit o “constelaţie de sisteme interne de inteligenţă artificială”, inclusiv evaluări automate şi date de monitorizare a tastărilor sau a activităţii, pentru a stabili cine este concediat.
Cei 26 de reclamanţi susţin, potrivit The Guardian, că lista de disponibilizări nu a fost întocmită printr-o decizie ponderată a managerilor care cunoşteau activitatea angajaţilor, ci prin sisteme de IA folosite pentru a evalua şi clasifica personalul. Argumentul central al acţiunii este că algoritmii colectează date de performanţă şi productivitate indisponibile în perioadele de concediu medical sau familial, iar pentru persoanele cu dizabilităţi aceşti indicatori ar putea fi structural mai scăzuţi — ceea ce ar fi dus la penalizarea indirectă a angajaţilor pentru exercitarea unor drepturi legale.
Printre cazurile citate în proces se numără o cercetătoare înştiinţată de concediere cu două zile înainte de a naşte, un inginer evaluat mai slab după o accidentare şi un manager demis la 16 zile de la intrarea în concediu medical.
La începutul anului, Meta a introdus un program de înregistrare a tastelor apăsate, activităţii mouse-ului, istoricului de navigare, mesajelor şi locaţiei dispozitivelor companiei. Intern, Mark Zuckerberg a explicat scopul iniţiativei prin nevoia de a antrena sistemele de inteligenţă artificială, afirmând că modelele de IA învaţă observând comportamentul oamenilor performanţi. Potrivit plângerii, programul a fost lansat fără acordul explicit al angajaţilor, printr-o postare internă cu vizibilitate redusă, şi a fost suspendat în iunie, după ce peste 1.600 de angajaţi au semnat o petiţie împotriva lui.
Un purtător de cuvânt al Meta a respins acuzaţiile, precizând că deciziile organizaţionale sunt luate de oameni, nu de sisteme de inteligenţă artificială.
Contractele celor 26 de reclamanţi expiră pe 22 iulie. Aceştia solicită instanţei un audit independent al instrumentelor de IA folosite de companie şi menţinerea statutului de angajat pe durata procedurii judiciare. Avocaţii lor avertizează că, dacă disponibilizările devin definitive, prejudiciile vor fi ireversibile — de la pierderea asigurării de sănătate în timpul sarcinii sau tratamentelor medicale, până la pierderea acţiunilor deţinute în companie.
Subiectul survine la o lună după ce Zuckerberg a recunoscut, într-un memorandum intern, că reorganizarea companiei în jurul inteligenţei artificiale a inclus şi greşeli. El a scris atunci angajaţilor: “Având în vedere complexitatea acestor schimbări, am făcut greşeli şi aproape sigur vom mai face.”
Şeful Meta a reiterat că nu sunt planificate alte disponibilizări globale în acest an. În mai, compania a derulat una dintre cele mai ample restructurări din istoria sa recentă, concediind aproximativ 10% din forţa de muncă globală şi transferând circa 7.000 de angajaţi către proiecte de fluxuri de lucru bazate pe AI. Zuckerberg a precizat că Meta încearcă să găsească noi roluri pentru cei afectaţi de reorganizare şi pentru cei implicaţi în instruirea modelelor: “Prin crearea unor roluri noi şi importante pentru oameni, am putut reduce dimensiunea unor echipe, ştiind că, dacă am făcut greşeli în anumite zone, putem transfera persoane înapoi.”
Compania a recunoscut şi problema supraîncărcării manageriale — unele divizii AI funcţionau cu rapoarte de până la 50 de angajaţi pentru un singur manager — şi a anunţat măsuri de reducere a acestei practici, alături de bugete majorate pentru consolidarea echipelor şi un hackathon de amploare planificat pentru iulie.
În aprilie, Meta şi-a majorat estimarea privind cheltuielile de capital pentru 2026 la un interval între 125 şi 145 de miliarde de dolari, reflectând amploarea investiţiilor în infrastructura de inteligenţă artificială.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
