Umanitatea a folosit toate resursele biologice pe care Pământul le generează pe parcursul întregului an. 2 august este Ziua Suprasolicitării Planetei, potrivit anunţului făcut de WWF ( World Wide Fund) România – Fondul Mondial pentru Natură.
Asta înseamnă că începem să trăim “pe datorie”, din resursele alocate anilor ce vor urma, conform studiilor recent efectuate de către Global Footprint Network, în peste 180 de ţări de pe întreg mapamondul.
În comparaţie cu anul 2022, anul acesta Ziua Suprasolicitării Planetei s-a mutat cu 5 zile mai târziu, însă progresul real este, de fapt, de numai o zi, celelalte patru fiind datorate îmbunătăţirii modului de calcul al seturilor de date, menţinute şi îmbunătăţite independent de FoDaFo şi de către Universitatea York. Pentru fiecare ediţie, rezultatele sunt recalculate din anul 1961 până în prezent, pentru a asigura consistenţă şi coerenţă în timp.
Potrivit sursei citate, Earth Overshoot Day se calculează împărţind biocapacitatea planetei – cantitatea de resurse ecologice pe care Pământul este capabil să le genereze în acel an, la amprenta ecologică a umanităţii – cererea umanităţii pentru acel an şi înmulţind cu 365, numărul zilelor dintr-un an.
„Amprenta ecologică a fiecărui oraş, stat sau naţiune poate fi comparată cu biocapacitatea sa. Dacă cererea unei populaţii pentru bunuri ecologice depăşeşte oferta, regiunea respectivă are un deficit ecologic. O regiune în deficit ecologic satisface cererea importând, lichidând propriile active ecologice (cum ar fi pescuitul excesiv) sau emiţând dioxid de carbon în atmosferă. La nivel global, deficitul ecologic şi depăşirea sunt aceleaşi, deoarece nu există un import net de resurse către planetă”, precizează reprezentanţii WWF.
Sursa citată susţine că în ultimii 5 ani trend-ul Earth Overshoot Day s-a stabilizat, dar nu se poate spune cât a fost influenţat de încetinirea economiei globale și cât de eforturile de decarbonizare.
Pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris al ONU, de a reduce emisiile de carbon cu 43% la nivel mondial până în 2030, comparativ cu 2010, ar fi necesară mutarea Zilei Suprasolicitării Planetei cu 19 zile anual în următorii şapte ani, arată WWF.
Pentru a putea muta în mod semnificativ Ziua Suprasolicitării Planetei, experții organizaţiei de mediu propun: creşterea surselor globale de electricitate cu emisii scăzute de carbon de la 39% la 75% – care ar câştiga 26 de zile, reducerea la jumătate a risipei alimentare, care reprezintă 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera – ar câştiga 13 zile, cultivarea intercalată a copacilor printre alte culturi, pe acelaşi teren – ar câştiga 2,1 zile în plus și protejarea surselor de apă dulce, de care depind agricultura, dar şi multe alte bunuri cu care ne-am obişnuit, de la produse alimentare, până la haine.
„Întrucât obiectivele WWF – Fondul Mondial pentru Natură pentru 2050 sunt zero pierdere a habitatelor naturale, înjumătăţirea amprentei ecologice a producţiei şi a consumului şi zero extincţii ale speciilor cauzate de om, între intensificarea fenomenelor meteorologice extreme şi continuarea războaielor din lume, considerăm că este important să securizăm resursele planetei pentru a putea susţine prosperitatea economică pe termen lung. Aceste obiective se vor traduce în beneficii directe pentru oameni, cum ar fi stabilitatea climei, hrană sănătoasă pentru toţi, apă potabilă şi o mai bună calitate a vieţii”, susțin reprezentanţii WWF România – Fondul Mondial pentru Natură.
Parte a WWF Internaţional, WWF România- Fondul Mondial pentru Natură este una dintre cele mai importante organizaţii de mediu. De peste 15 ani, WWF România îşi propune să oprească degradarea naturii şi să protejeze biodiversitatea printr-o serie de iniţiative care vizează protejarea şi exploatarea sustenabilă a resurselor naturale, reconstrucţia ecologică a habitatelor degradate, protecţia speciilor sălbatice şi susţinerea tranziţiei către soluţii care să reducă amprenta ecologică a consumului. Zonele de conservare prioritare ale organizaţiei sunt: Maramureş, Transilvania, Sud-vestul Carpaţilor, Apuseni, Lunca şi Delta Dunării.
WWF – Fondul Mondial pentru Natură este cea mai mare organizaţie de protecţie a mediului din lume şi este prezentă de peste 60 de ani, în peste 100 de ţări, pe 6 continente.