Rusia a atacat din nou Ucraina, în seara de 27 septembrie și pe tot parcursul nopții, iar apoi în dimineața de 28 septembrie, timp de 12 ore neîntrerupt. Scopul a fost să epuizeze apărarea aeriană.
Un atac de amploare cu sute de drone și rachete, soldat cu cel puțin patru morți – între care o fetiță de 12 ani – și peste 40 de răniți în mai multe regiuni ale țării. Raidurile, care au durat aproape 12 ore, au vizat zone rezidențiale și infrastructură critică, inclusiv centrala nucleară de la Zaporojie, pe care Kievul acuză Moscova că încearcă să o conecteze la rețeaua rusă.
Președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacurile drept un „război împotriva civililor”, cerând intensificarea sancțiunilor economice împotriva Rusiei. „Moscova vrea să continue să lupte și să ucidă și nu merită decât cea mai severă presiune din partea întregii lumi”, a afirmat liderul ucrainean, publicând imagini cu blocuri în flăcări și clădiri devastate.
Reacțiile nu au întârziat. Polonia, stat membru NATO și vecin al Ucrainei, a mobilizat aviația militară „în mod preventiv” după ce radarele au înregistrat posibile incursiuni în spațiul aerian, în timp ce Estonia a raportat survolări similare. În paralel, NATO a anunțat consolidarea vigilenței și a resurselor de apărare în zona Mării Baltice.
Atacul survine într-un context regional tensionat: Republica Moldova organizează alegeri legislative cu mize geopolitice majore – apropierea de Uniunea Europeană sau o reorientare către Moscova. În același timp, președintele american Donald Trump a sugerat recent că Ucraina ar putea să recupereze teritoriile ocupate de Rusia, în timp ce Kremlinul avertizează că își va continua ofensiva.
Într-o mișcare de sprijin strategic, Kievul a confirmat că a primit primul sistem antiaerian de tip PATRIOT furnizat prin intermediul Israelului, armament de fabricație americană, menit să întărească apărarea aeriană a țării.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.