Creșterea taxelor, costurile de producție cu până la 50% mai mari decât erau înainte de pandemie și lipsa unei arene moderne în București pun presiune pe organizatorii de evenimente.
Industria de entertainment din România intră într-o nouă etapă de maturizare, dar este amenințată de creșterea fiscalității, lipsa infrastructurii și impredictibilitatea legislativă. Piața locală continuă să crească prin musicaluri, sport și festivaluri. Pentru spectator, un concert înseamnă câteva ore de divertisment. Pentru organizatori, însă, este rezultatul unor luni de pregătire, negocieri și investiții.
„Pentru noi sunt uneori luni întregi de muncă, ore de pregătiri și ajustări în sisteme, campanii și tot așa. Un concert sau un eveniment major înseamnă negocieri, contracte cu clauze de forță majoră gândite la centimetru, sisteme de ticketing care trebuie să reziste uneori la zeci de tranzacții simultane în primele minute după lansare”, spune Vlad Enăchescu, CEO Eventim România.
Succesul unui eveniment este judecat de public prin experiența finală, indiferent de complexitatea operațională din spate.
„Dacă un spectator a așteptat 40 de minute la coadă la intrare sau la bar, evenimentul pare eșuat în opinia lui, indiferent cât de spectaculos a fost show-ul”, spune Enăchescu.
Una dintre cele mai dure critici formulate de Enăchescu are la bază majorarea TVA pentru biletele la evenimente, de la 9% la 21%.
„Majorarea TVA-ului de la 9% la 21% a fost ca un croșeu care a explodat din pumnul Guvernului”, afirmă el. În opinia sa, noul nivel de taxare vine într-un context deja complicat de creștere a costurilor de producție și de presiune inflaționistă. Datele din industrie arată că energia, transportul echipamentelor, securitatea și serviciile tehnice au ajuns să coste cu 30%-50% mai mult decât în 2019.
„Producția unui eveniment major costă acum semnificativ mai mult decât în 2019. Provocarea reală nu vine din zona cererii, ci dinspre latura costurilor”, explică Enăchescu.
De ce sunt biletele scumpe
Creșterea prețurilor la bilete a devenit unul dintre cele mai discutate subiecte în industria de entertainment. Potrivit CEO-ului Eventim, prețul final este influențat de patru componente majore: onorariul artistului, costurile de producție, taxele și impozitele, infrastructura de ticketing și marketing.
„Artiștii au onorarii pe care le solicită indiferent de țara în care evoluează. Din punctul lor de vedere, efortul este identic și nu are componente geografice”, explică Enăchescu.
Vlad Enăchescu spune că taxele și impozitele ajung să reprezinte aproape jumătate din costul total al unui bilet. „Taxele aproape au ajuns la 50% din prețul total al biletului”, mai spune el.
Sportul și musicalurile, surprizele pieței
Dacă festivalurile mari precum Untold, Electric Castle sau Beach, Please! au intrat deja într-o fază de maturitate, alte segmente cresc accelerat.
„Musical-ul internațional a fost surpriza frumoasă a ultimilor ani”, spune Enăchescu. Succesul unor producții precum „Phantom of the Opera” sau „Notre Dame de Paris” demonstrează existența unui public dispus să plătească pentru experiențe premium. În paralel, sportul devine una dintre cele mai dinamice categorii.
„Sportul este categoria cu cea mai mare creștere atât în portofoliul nostru, cât și la nivel general”, mai spune el.
Eventim este implicată în ticketing-ul unor competiții majore care vor avea loc în România, inclusiv Campionatul European de Volei Masculin și Campionatul European de Handbal Feminin.
Pentru România apartenența la ecosistemul internațional CTS Eventim înseamnă experiență, expertiză și încredere, potrivit lui Vlad Enăchescu.
„CTS EVENTIM este lider european în ticketing și numărul doi la nivel mondial, iar faptul că grupul a depășit pentru prima dată pragul de 3 miliarde de euro venituri, menținând în același timp o creștere profitabilă, confirmă soliditatea și performanța acestui model de business. (…) Același sistem, aceeași fiabilitate, funcționează atât pentru un eveniment de la București, cât și pentru unul de la Munchen, Los Angeles, Madrid sau Lima! Și să nu uităm de marketing-ul cross-border – prin rețeaua din 27 de țări, putem face un eveniment din România vizibil pentru un public din toată Europa și chiar mai departe. Asta a contribuit direct la creșterea publicului internațional la Festivalul Internațional George Enescu”, afirmă Vlad Enăchescu.
Unul dintre cele mai interesante fenomene observate în ultimii ani este dezvoltarea cererii din afara Capitalei.
„André Rieu la Cluj, cu șase concerte sold-out, nu a fost un accident”, afirmă Enăchescu. Potrivit acestuia, publicul din orașele regionale este adesea mai loial și mai entuziast decât cel din București. Diferența nu e de gusturi, ci de oportunități, după cum spune sursa citată. Cluj-Napoca și Timișoara se profilează deja drept poli regionali de entertainment, iar Brașovul ar putea urma aceeași traiectorie după finalizarea noii arene.
România are public, dar nu are infrastructură
În opinia CEO-ului Eventim, cea mai mare problemă structurală a pieței românești nu este cererea, ci infrastructura. „O arenă indoor modernă la București, cu 15.000-20.000 de locuri, este proiectul despre care se vorbește de peste 20 de ani și nu s-a realizat nimic”, subliniază Enăchescu. Această lipsă împiedică atragerea unor turnee internaționale importante.
„Un artist care vrea să vândă 15.000 de bilete, în confort și cu acustică profesionistă, practic nu are unde”, mai spune Enăchescu.
În timp ce grupul german CTS Eventim investește direct în infrastructură – inaugurând recent o nouă arenă la Milano și câștigând proiectul unei alte arene la Viena –, Bucureștiul continuă să funcționeze în principal cu Sala Palatului.
Transformarea industriei nu se oprește la infrastructură. Potrivit lui Enăchescu, viitorul ticketing-ului este strâns legat de inteligența artificială și analiza datelor.
„Nu mai putem discuta doar despre comercializarea biletelor. Businessul se îndreaptă către gestionarea completă a relației cu fanul”, spune Enăchescu.
Printre tendințele majore enumerate se numără: abilete digitale nominale; recomandări personalizate bazate pe AI; acces fără cozi; integrarea experienței înainte și după eveniment.
Biletul digital devine identitate. Nu mai vorbim despre un QR code anonim.
„AI în entertainment live nu înlocuiește emoția, putem spune că o augmentează. Concret AI vine cu: recomandări personalizate care îți prezintă un artist pe care nu l-ai căutat, dar pe care îl vei descoperi și aprecia. Dynamic pricing inteligent care optimizează umplerea sălii fără să fie perceput ca speculativ. Sisteme de acces management care transformă intrarea la un eveniment de 10.000 de oameni din coadă de 40 de minute în flux de 5 minute. Și, în fundal, detectare automată a biletelor false sau revândute ilegal. CTS Eventim anunțat că 2026 e anul investițiilor majore în AI și date la nivel de grup – iar ce se testează la scară europeană va ajunge destul de rapid și în România”, explică Vlad Enăchescu.
În ciuda creșterii pieței, Enăchescu definește anul 2026 printr-un singur cuvânt: „Incertitudine.” Motivul principal este legat de schimbările fiscale și legislative care afectează planificarea pe termen lung. România nu mai este piața cu concerte ocazionale sau festivaluri de nișă. Avem o ofertă diversificată și operatori de ticketing profesioniști, cu tehnologie de nivel mondial.
Însă, după cum avertizează CEO-ul Eventim, fără infrastructură nouă și fără predictibilitate fiscală, industria riscă să își încetinească dezvoltarea exact în momentul în care începe să joace în aceeași ligă cu marile piețe europene.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
