FacebookTwitterLinkedIn

Regatta Imobiliare vă prezintă o clădire istorică trainică, amplasată pe strada Atena, în vecinătatea Parcului Khalil Gibran, Parcului Constantin Brâncuși, Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi, Muzeului Zambaccian, a numeroase ambasade și localuri cunoscute.

Şoseaua Jianu, denumită după numele paharnicului Ion Jianu, proprietarul terenului, a determinat dezvoltarea zonei, modernizată în etape succesive, de la sud către nord. Parcul Filipescu, unde este cuprinsă adresa, făcea parte din perimetrul administrativ al oraşului în 1895, fiind situată în estul drumului care pornea de la capul Podului Mogoşoaiei către Herăstrău, ca parte a moșiei mănăstirii Sfântului Sava.

Locul a trecut în proprietatea prinţului Gheorghe Bibescu şi a fost moştenit de fiica sa cea mare, Eliza, și soțul ei, Ion Filipescu. Fiul acestora, Alexandru Filipescu, a parcelat-o, pe baza unui plan semnat de arhitectul Otto van Rysselberghe, care a demolat vechea clădire și a construit în locul ei noua casă şi pavilioanele, realizate de arh. Roger Bolomey și conservate până în prezent.

Neavând moștenitori, proprietatea i-a revenit vărului său, Constantin Brâncoveanu, vila fiind cunoscută în anii ’20 după numele acestuia, care a vândut-o până la urmă primăriei, care a folosit-o pentru Comandamentul Militar al Capitalei – Serviciul Sanitar și a continuat parcelarea Filipescu. Imobilul a mai fost locuit de Maria Jeana Filality, fiica juristului și diplomatului Gheorghe Filality.

Configuraţia acesteia este complexă, diferită de altele realizate în aceeași perioadă, având un nucleu semicircular, cu diametrul pe Şoseaua Jianu, alcătuit din grădina, reşedinţa Filipescu, două alei, Aleea Modrogan şi Aleea Alexandru Filipescu şi străzi radiale sau paralele cu limitele parcelării, cum este strada Atena, fosta Alee Zoe, pe care se află imobilul.

Prestigiul cartierului a crescut în urma generozității suprafeţei parcelelor şi a clădirilor, construite în mare parte de arhitecţi importanţi ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea, dintre care Grigore Cerchez, Dimitrie Hârjeu, Eracle Lăzărescu, Roger Bolomey, Arghir Culina, Duiliu Marcu, Herman Clejan, Gheorghe Simotta, Mircea Cherembach, Harry Stern, Marcel Locar, Tiberiu și Ion Niga, Ion Boceanu, Ion D. Berindey, Octav Doicescu, Mihai Ricci, Aurel Ghinescu etc.

Trăsăturile faţadei principale şi ale celor laterale, realizate de arh. Gh. Simotta, terenul de 656 de metri pătrați, construcția de 1000 de metri pătrați și cele trei intrări separate sunt potrivite locuitului ori activităților comerciale complexe.

Interiorul mai păstrează câteva elemente elemente decorative speciale, cum ar fi scafele şi tavanul casetat al celor trei încăperi de la parter şi a lemnăriei scării principale, iar apartenenţa clădirii la arhitectura secolului al XX-lea şi conformarea la regulile definite în primele decenii ale construirii Parcului Filipescu îi conferă o valoare urbanistică inestimabilă.