Regatta Imobiliare vă prezintă un apartament dintr-o vilă cu istorie și personalitate, amplasată pe strada Andrei Mureșanu, în vecinătatea Bulevardului Aviatorilor și a Pieței Dorobanți.
Artera a purtat în trecut numele Pictor Andreescu, iar la 1938 a locuit aici Ștefan Ioanid, după cum ne dezvăluie istoricul de artă dr. Oana Marinache, în publicația Arhitur – Parcelări publice și private II, din 2019.
În vecinătatea imobilului se află Institutul dr. C.I. Parhon, casa memorială Tudor Vianu, locuința și atelierul sculptorului Corneliu Medrea, iar accesul către punctele de interes ale orașului este facil.
Acesta face parte din Parcelarea Tabacovici, realizată ca urmare a donației făcute de prințesa Elisa Bibescu și soțul ei, Ioan A. Filipescu, în anul 1854, către Ion Licherdopol.
La 1922, moștenitorii acestuia îi vând proprietatea lui Nicolae Tabacovici, director la Banca Marmorosch Blank și mâna dreapta a lui Artistide Blank, fiul cofondatorului, Mauriciu Blank.
Unele dintre autorizațiile de construcție necesare i-au fost emise lui Oscar Suter, în numele lui Nicolae Tabacovici, de unde istoricul de artă a concluzionat că aceștia au colaborat pentru vizionarul proiect.
Imobilul, denumit Copacul vieții, după ornamentul de pe fațada laterală, are o suprafață utilă de 146 mp plus anexe, 3 dormitoare și a fost construit la 1936, în stil neoromânesc.
Arhitectura neoromânească s-a născut la finalul sec. al XIX-lea, când o mână de arhitecţi și-au propus să definească un stil naţional, prin reinterpretarea tradiţiilor şi elementelor specifice construcţiilor ţărăneşti.
Cum majoritatea arhitecților de renume din acea perioadă au fost școliți la Paris, arhitectura Bucureștiului a fost de inspirație pariziană, acesta fiind motivul pentru care capitala și-a căpătat porecla de Micul Paris.
Absolvent al celebrei şcoli de Arte Frumoase (École des Beaux-Arts) din Paris, arhitectul Ion Mincu a transformat fața orașului, prin studiul elementelor vernaculare şi reinterpretarea lor, în vederea cristalizării unui stil arhitectural nou, care să ne reflecte identitatea națională. Arhitecţi de renume ca Ion N. Socolescu sau Grigore Cerkez s-au alăturat demersului său, posibil grație creşterii economice din timpul domniei regelui Carol I.
Au apărut astfel numeroase clădiri care valorifică elemente specifice arhitecturii ţărăneşti, cum ar fi cele din lemn (rozeta solară, dintele de lup, motivul frânghiei), elemente preluate din stilul moldovenesc (acoperişuri înalte şi înclinate) și motive bisericeşti, combinate cu detalii de inspirație balcanică, otomană sau renascentistă.
Vila din imagini ne duce cu gândul și la stilul brâncovenesc, prin arcadele trilobate, pridvoarele, coloanele sau motivul ornamental vegetal, de pe fațadă, reinterpretate din perspectivă neoromânească.