Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Afaceri |
|

Viitorul muncii în următorii 5 ani

Anul 2020 reprezinta unul din cele mai importante momente de cotitura pentru companii, angajati si antreprenori la nivel global. De la industrii in colaps pana la transformarea muncii si digitalizarea accelerata, liderii de business trebui sa isi regandeasca complet procesele interne pentru urmatorii ani. Peste 80 de experti si antreprenori globali discuta in cadrul Future Summit 2020 in 16-20 noiembrie despre teme importante pentru ecosistemul de business: la viitorul muncii la cele mai noi transformari tehnologice sau geopolitice, digitalizarea serviciilor publice sau crizele climatice. In exclusivitate pentru Forbes Romania, 2 futurologi globali si speakers Future Summit ne-au povestit cum vad viitorul muncii in urmatorii ani – David E. Kalisz, professor de foresight la Paris Business School si Tanja Schindler, fondatoarea Futures Space.

Care credeți că ar putea fi 2-3 schimbări majore în business din întreaga lume începând cu 2021?

David E. Kalisz: Lumea se schimbă, si  mereu s-a schimbat. Nu este nimic nou. Cu toate acestea, diferența este că astăzi, în era pandemiei globale Covid-19, se schimbă mult mai repede. Afacerile de astăzi au fost transformate în multe feluri. Unele companii au fost forțate să-și suspende activitățile; altele lucrează într-o atmosferă de incertitudine inimaginabilă. Ne întrebăm adesea dacă viitorul afacerilor după Covid-19 va fi mai bun decât mai rău. În timp ce mă ocup de configurarea de scenarii de viitor și de previziune strategică, încerc să explic că viitorul ar trebui analizat prin alte domenii, uneori chiar și în categorii care nu sunt încă definite astăzi. Această abordare duce la a privi viitorul prin prisma transformării – un start nou fără echivalent istoric.

Anul viitor va fi mai bine structurat și mai pregătit pentru viitor, întrucât interesul pentru strategic foresight a crescut semnificativ. Observ că afacerile de astăzi sunt mult mai interesate să privească orizontul îndelungat și să caute direcții în piață care să le permită să se adapteze rapid la așa-numita “Noua Normalitate”. În 2021 ar trebui să ne așteptăm la o creștere a muncii la distanță, a învățării la distanță, a gândirii despre leadership în termeni de încredere și, cel mai important, la colaborare. Oamenii nu sunt creați pentru izolare. Ei simt o dorință interioară și necesitate de a fi cu alți oameni, ca să împărtășească cunoștințe și să învețe continuu (învățare pe tot parcursul vieții). Pe termen scurt, mulți oameni își vor redefini valorile, iar afacerile vor deveni mai locale și mai umane.

Tanja Schindler:  În general, viitorul nu este previzibil, dar există deja anumite tendințe și tipare în curs de dezvoltare care îmi permit să vizualizez că viitorul afacerilor și al economiilor se poate îndrepta către:

  1. Angajare flexibilă: oamenii vor lucra pentru mai mulți angajatori și se vor concentra mai degrabă pe proiecte și expertiză decât pe alocarea organizațională. Prin urmare, cunoștințele vor fi schimbate între industrii, îmbunătățind puterea generală de inovare.

 

  1. Organizații de rețea: organizația mare se va împărți în structuri mai flexibile pentru a putea colabora și a se putea conecta cu alte organizații din diverse industrii – acest lucru va încuraja inovația și rezolvarea holistică a problemelor.

 

  1. Economii bazate pe scop: Afacerile și întreaga economie se vor orienta mai degrabă spre măsurarea contribuției lor la mediu și societate și mai puțin doar la creșterea proprie sau a PIB-ul. Organizațiile vor avea nevoie de o misiune clară și de viziune despre contribuția lor către o anumită cauză, pentru a atrage talente ca forță de muncă.

Ce set de competențe vor fi necesare angajaților și antreprenorilor pe viitor? Există elemente noi la care să ne referim analizând situația generată de Covid-19?

David E. Kalisz: In ultimii ani se discută despre trecerea la abilități interpersonale ale angajaților și concentrarea asupra competențelor umane care nu pot fi automatizate sau copiate ușor. Această direcție este, de asemenea, însoțită de tehnologii aflate în continuă evoluție, dar chiar și înainte de Covid-19, revoluțiile în tehnologii, preferințele consumatorilor și modelele de afaceri afectau forța de muncă la nivel global. Aceste tendințe pot fi văzute și în cele mai bune universități, care își pregătesc studenții să trăiască într-o realitate diferită care nu ne este cunoscută astăzi. Acest set de abilități se referă în principal la creativitate, persuasiune, colaborare, adaptabilitate și inteligență emoțională. Covid-19 nu a schimbat lista acestor abilități interpersonale, dar a arătat că trebuie să acționăm diferit în lumea foarte complicată și ambiguă de astăzi și de mâine. Aș îndrăzni să spun că, de fapt, Covid-19 a consolidat această listă. Cu toate acestea, cercetările arată că accesul la cunoaștere, în ciuda generalității sale, este foarte inegal astăzi. McKinsey (2020) afirmă că 14% din forța de muncă globală va trebui recalificată în totalitate, iar 40% va avea nevoie de recalificare parțială pentru a-și continua ocupația actuală. Pe lângă aceste abilități interpersonale, este identificat un set de patru abilități esențiale care sunt necesare în timpul haosului (care probabil vor duce la o criză profundă) cauzat de pandemie:

  1. Extinderea capacității de a opera în același ritm într-un mediu complet digital
  2. Dezvoltarea abilități cognitive pentru reproiectare și inovare
  3. Consolidarea abilităților sociale și emoționale pentru a asigura o colaborare eficientă, management și exprimare de sine
  4. Construcția adaptabilității și a rezistenței pentru a prospera în timpul replicilor pandemice Covid-19 și nu numai.

Tanja Schindler: Cred că această criză Covid a favorizat doar schimbarea emergentă despre care se tot discuta. În vremurile în care mașinile și Inteligența Artificială sunt mult mai rapide și mai eficiente în efectuarea sarcinilor de rutină și a calculelor complexe, oamenii nu vor putea concura cu aceasta. În ciuda acestui fapt, există și un lucru bun, asta înseamnă că trebuie să identificăm competențele care ne fac umani și, prin urmare, ne diferențiază de mașini. Așadar, abilitățile și competențele necesare pentru viitor, sau să spunem care sunt cele ce vor fi principale în viitor, sunt empatia, creativitatea, gândirea sistemică, gândirea critică, abilitățile de colaborare și comunicare, precum și informația, media și educația tehnologică și, în sfârșit, “futures literacy” (alfabetizarea în prezicerea viitorului), abilitatea de a anticipa evenimentele din viitor, abilitate ce va crea flexibilitate.

Primele abilități ne vor permite să înțelegem mai întâi problemele complexe sau așa-numitele ”probleme imposibile” și să le cercetăm până când găsim o soluție pe cale colaborativă pentru rezolvarea acestora. Problemele care nu au fost niciodată abordate sunt greu de rezolvat de către mașini. Dar dacă mașinile ar prelua sarcinile cu care își ocupă activitatea oamenii astăzi, în special activitățile de rutină zilnică, am avea o putere imensă de creativitate pentru a rezolva problemele sociale. Însă, acest lucru ar înseamna că avem nevoie de o cultură a învățării pe tot parcursul vieții și de recalificarea forței de muncă umane. Apoi, există noi forme de alfabetizare pe care trebuie să le învățăm pentru a identifica și a gestiona știrile false, pentru a utiliza canalele media într-un mod etic și pentru a împuternici mașinile.

“Futures Literacy” (Alfabetizarea în prezicerea Viitorului) este abilitatea de a ne putea imagina viitoruri alternative și de a găsi căi pentru a accesa viitorul preferat. Ni s-a spus cum să privim trecutul și istoria în școală, dar nimeni nu ne-a spus cum să privim viitorul. Pentru a ne schimba proactiv și a ne transforma comportamentul actual pentru a crea un viitor mai bun, trebuie să învățăm mentalitățile, instrumentele și limbajul viitorului. Devenind ”alfabetizat al viitorului” nu ne va fi de folos doar pentru a gestiona viitorul, dar ne permite și să luăm decizii mai bune în prezent și să fim pregătiți pentru a face față evenimentelor incerte și consecințelor lor, precum criza actuală.

Cum vedeți viitorul muncii în următorii cinci ani?

David E. Kalisz: Perspectiva următorilor cinci ani ne schimbă traiectoria gândirii, deși aș dori să precizez aici că „viitorul” pe care vrem să îl enunțăm aici începe abia peste 10 ani … Ceea ce se va întâmpla peste 5 ani nu este viitorul, ci doar o „zonă reactivă”, adică răspunsuri la semnalele date de schimbările care au loc pe piețe astăzi. Pentru a vorbi despre viitorul muncii, trebuie să ne uităm la ceea ce se va întâmpla în două moduri: (1) Covid-19 va dispărea (sau nu) și (2) vom reveni la normalitatea odată cunoscută (sau vom trăi altfel). Avem tendința, dar și speranța, că totul se va întoarce la vechea normalitate, dar probabil că nu vom mai reveni la modul de lucru de dinainte de pandemie. Schimbările din viața profesională provocate de Covid-19 ne vor însoți mulți ani. Evident că dezvoltarea tehnologiei, a inteligenței artificiale, învățarea automată, automatizarea vor simplifica semnificativ unele dintre sarcinile noastre zilnice în următorii 5 ani. Cu toate acestea, cinci ani nu sunt suficienți pentru schimbări permanente în comportamentul nostru.

Majoritatea tendințelor actuale se concentrează pe o viață mai responsabilă, o dezvoltare durabilă, zero deșeuri și o viață bazată pe consum redus de plastic, ceea ce probabil ne va împinge să fim oameni ”mai buni”. Deși tehnologiile și dezvoltarea vitezei internetului ne vor permite să lucrăm mai repede și, într-un fel, mai confortabil, ar trebui să ne amintim că puterea de cumpărare și accesul la tehnologii nu sunt aceleași peste tot. Nu au fost niciodată distribuite uniform.

Avem nevoie urgent de optimism pentru a vedea în tehnologia și digitalizarea lumii înconjurătoare elemente care nu vor fi o amenințare, ci metode care ne vor ajuta să rezolvăm problemele și ne vor face mai mulțumiți ca angajați și consumatori. Pentru a face acest lucru, avem nevoie de previziune,  de capacitatea de a ne adapta și de a rezista rapid la turbulențe. Nu este o sarcină ușoară, dar trebuie să ne dezvoltăm capacitatea de a fi pregătiți pentru viitor și, în același timp, apți de viitor. Proiectarea scenariilor de viitor și testarea lor sunt, fără îndoială, instrumente utile care ne pot ajuta în acest proces. Sper că viitorul muncii va fi mai uman (în ciuda creșterii masive a tehnologiei și a automatizării remarcabile).

Tanja Schindler: Îmi imaginez că viitorul afacerilor și al muncii va fi definit de câteva valori cheie: durabilitate, colaborare, flexibilitate, reziliență și obiectivitate. Dacă o companie nu este capabilă să acționeze prin setul său de valori de bază și misiunea de a servi o cauză clară sau de a aborda o problemă substanțială în lumea noastră, nu va reuși. Viitorul angajat nu va mai lucra pentru o singură organizație, ci mai degrabă va fi focusat pe colaborarea bazată pe proiecte între industrii. Prin urmare, organizațiile trebuie să atragă talent prin intermediul misiunii lor. Angajarea unei echipe flexibile va asigura o rată de inovare mai mare, deoarece regândirea sistemelor și perspectivele generale sunt transferate între industrii. În consecință, companiile trebuie să se redefinească ca organizație de rețea care au o misiune principală și să construiască proiecte de tip AGILE în jurul acesteia. Doar așa companiile vor putea răzbate și se vor putea adapta la schimbările actuale.

Apoi, pentru a deveni orientate spre viitor, organizațiile trebuie să își definească competențele de bază și să aleagă o provocare viitoare care trebuie rezolvată; doar așa vor rămâne relevanți în viitor. Cu toate acestea, realitate este că acum mulți încearcă să își păstreze activitatea neschimbată și să atragă mai mulți clienți. În schimb, ar trebui să se întrebe ce ar putea duce la închiderea afacerii lor actuale și pe această bază să acționeze pentru a-și transforma afacerea pentru a corespunde pieței actuale. Iar apoi, ca pas următor, ar trebui să se întrebe pentru ce fel de viitor mai bun pot contribui prin competențele lor, ca viziune, dincolo de produsele sau serviciile actuale. Viitorul este despre reinventarea proprie și a afacerii, din nou și din nou, pentru a servi unui rezultat mai bun, iar acest rezultat trebuie să fie sustenabil, pe termen lung și să servească naturii, inclusiv umanității.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii