După o logică socială și matematică deopotrivă, Generația Y este formată din fiii și fiicele generației X, comuniste, care au prins o parte mai mică din viața în spatele Cortinei de Fier, dar suficient cât să înțeleagă fenomenul și revoluția „The Wall”. Realiști și optimiști, adaptabili, puternici și implicați, exponenții generației Y sunt și „fiii revoluției”, de unde și apartenența lor responsabilă la unele valori de grup.
Spre deosebire de generația Y, Generația M reprezintă tinerii născuți între 1995 și 2005, care au evoluat și s-au dezvoltat exclusiv în „lumea liberă”, fiind și prima generație de nativi digitali, cu adevărat conectați la tot ceea ce se întâmplă în restul lumii. Pragmatici și mai pesimiști decât antemergătorii lor, exponenții Generației M sunt și mai sceptici, mai independenți și mai solitari
Din cele două generații, Y și M, adunate laolaltă, se naște un al treilea grup, având la bază, în locul referinței de vârstă, un criteriu calitativ: o serie de valori și mentalități comune. Indicativul „C” provine de la ideea de creativitate, conținut, conectivitate și comunitate, Generația C fiind, în esență, cea pentru care activitățile de tipul „creează și împărtășește” reprezintă un scop în sine. Inovatori, nostalgici și vizionari, exponenții Generației C sunt flexibili, adaptabili și hiperconectați la lumea înconjurătoare. Fiecare are minimum 500 de prieteni în lumea virtuală și este parte a cel puțin 20 de grupuri online.
Exponenții generației C își redefinesc încontinuu succesul și fericirea, sunt aproape obsedați de relevanță și originalitate, iar activitatea lor zilnică reprezintă combustibilul efectiv al culturii 2.0: ei generează, încarcă și share-uiesc informații personale, originale sau recreate.
C nu vine doar de la „creativitate”, ci și de la „colaborare”. Cohorta de „colaboratori” din Est reprezintă grupul social de furnizori de expertiză care lucrează în proiecte comune, indiferent de localizarea geografică. Ei își declină viziunea și experiența profesională în strategii și proiecte construite împreună cu echipe și experți din mai multe țări, aduși laolaltă virtual, în același timp, indiferent de localizarea spațială.
Generația C reprezintă o comunitate fără complexe profesionale, cu know-how și recunoaștere, pentru care apartenența la Est nu a fost niciodată un impediment pentru viziune și profit. Strategia lor de lucru este „cooperation to emerge”, indiferent de temporalitate sau de zonă geografică.
Generația C mai înseamnă și conectivitate permanentă. Abilitățile de nativi digitali le ușurează existența, rezolvându-le mare parte din probleme, coordonându-le rețeaua socială și activitățile. Cu o medie de 70 de sms-uri pe zi, 30 de like-uri pe zi și 60 de vizionări de clipuri video onine (medie pe lună), mileniștii din Est își trăiesc viața reală și cea virtuală într-un mod extrem de elaborat, generând mereu propriul conținut online și construindu-și personajul virtual: „versiunea lor cu adevărat perfectă”.
Acest melanj de percepție aduce cu el o mai slabă linie de demarcație între viața privată și cea publică, între birou și casă, apartenență proprie și colectivă în același timp.
Generația C nivelează raporturile ierarhice, aducând în spațiul public o nouă valoare, coresponsabilitatea.
Comunică excesiv în spațiul virtual, devenind – în mod paradoxal – comunicatori mai puțin abili în întâlnirile față în față. Accesează intens sursele de educație colaborativă online, dar și oportunitățile de învățare tehnologică.
Ce urmează în 2014?
INSPERIENȚA
Într-o lume a unui Est care a descoperit de aproape două decenii libertatea și consumul frenetic și în care suntem bombardați cu promisiunea unor experiențe de consum, generațiile Y, M și C descoperă și caută așa-numitele „insperiențe”: experiențe interioare, care să le furnizeze energie creativă, valoare de marcă individuală și, mai ales, multă emoție. Mărcile care doresc să atragă de partea lor potențialul de cumpărare al acestor grupuri sociale au nevoie de idei inovative și puternice, generatoare de factor F: fans, followers, friends. Este o „nouă intimitate” pe care brandurile trebuie să o construiască cu cohortele de potențiali consumatori, să-i asculte, să-i înțeleagă și să-i cucerească. Pentru că Estul își caută drumul, dinspre o societate de consum către o societate a informației și, mai mult, către una a creației și a inovației, emisfera dreaptă a comunităților este tot mai stimulată: partea emoțională, inventivă, intuitivă și conceptuală. Astfel, și în 2014 produsele, serviciile și companiile care-și vor asuma riscuri și vor comunica mai mult pe latura emoțională vor avea de câștigat.
SOCTIVISMUL
Într-o lume care a descoperit de curând libertatea, venind în contact intens cu valorile europene tradiționale, o lume în care provocările sunt mai dinamice și mai puternice decât oriunde altundeva în Europa și într-o zonă în care războiul, revoluția sau căderea brutală a puterii au generat spectacol mediatic unic pentru Vest, generațiile Y, M și C sunt cu atât mai implicate în mișcările sociale. Caută noi metode de activism și generează acțiuni puternice, cu impact. Participanți activi în construcția de platforme importante ale societății civile, membrii mișcării „soctivism” din Est cred că normalitatea și progresul social sunt generate numai prin implicare și activism. Sunt convinși că politicul și deciziile de putere vizionare pot fi stimulate doar din stradă, de pe platformele de „social media”, prin petiții și grupuri de presiune formate din oameni informați și hotărâți să schimbe starea lucrurilor, spre binele public. Convingerea lor este că Estul prinde forță, independență și redevine o voce în plan social. Acțiune, în accepțiunea lor, înseamnă libertate.
EGOLATRIA
Atât generația Y, cât și generațiile M și C din Europa de Est sunt eroii brandingului personal. Platformele social-media, preocuparea permanentă pentru activități unice, originale și creative generează pentru cohortele de trendsetteri din Est o preocupare intensă pentru marca personală și pentru ranforsarea propriului ego, care devine mai importantă decât orice marcă de produs, serviciu sau companie, oricâte investiții s-ar face în imagine. Pentru Mileniștii și Creativii din Est, vedetele sunt ei înșiși, iar factorul F se aplică în primul rând propriei persoane. Noul consumator din Est își creează propriul „spațiu”, zona sa de confort și universul său zilnic (ori cel puțin așa are impresia), are control deplin asupra propriului destin și își exercită puterea în maniere mereu noi și așteaptă gratificație. Altfel spus, sunt vedetele absolute și așteaptă să fie tratați ca atare.
MINIPRENORIAT ȘI TEENPRENORIAT
Generația C din Est, fii și fiice ale Generației Revoluție, a fost crescută și educată în valorile antreprenoriatului „aventurier”. Astfel, foarte mulți membri ai acestui grup spcial își construiesc viitorul profesional în acord cu valorile independenței personale, ale propriilor decizii și expertize. Sentimentul libertății profesionale devine elementar, Estul fiind invadat de o cohortă importantă de potențiali consumatori, care se poziționează ca antreprenori: afaceri mici, freelanceri, „antreprenori de sâmbătă”, co-creativi, bloggeri sau traderi online. Generația C este un grup social care, deși nu își susține nevoile financiare exclusiv din propriile afaceri, are nevoie de iluzia libertății, de statutul de inovator și „self-made” și, pentru a-l cuceri, el trebuie tratat ca atare. Creează noi nișe, are curajul să forțeze noi nevoi de consum, nu se teme de downshifting și oferă pieței de consum șarm, spectacol, entuziasm și visare.
FASCINEST
Generația C din Est a deschis o nouă nișă pentru antreprenoriatul care visează să aibă succes global, fără limitare de spațiu și resurse locale. Influencerii de succes din lumea largă au deschis apetitul Vestului pentru lumea noastră, pentru „ce se ascundea după Cortină” și, după fascinația pentru valorile „commi” de acum zece ani, un nou val de Fascinest dă semne de instaurare, aducând cu el pasiunea consumatorilor din Vest pentru forța creativă, inovatoare și revoluția culturală a Estului.
ECOLUȚIA
Într-o lume în care voci importante și influencers generează în permanență mesaje ecologice, consumatorul-trendsetter din Est – adesea revoltat de ideea că este transformat în consumator pasiv și inconștient de către marile companii – este din ce în ce mai preocupat de probleme de mediu și de păstrarea valorilor autentice ale comunității din care face parte. Cohorta „cool” a Estului a depășit consumul decandent și sclipicios și construiește grupuri de presiune pentru care consumerismul egoist, fără grijă pentru mediu sau individ, este unul dintre cele mai mari păcate.
Aflați mai multe detalii despre ediția specială “Forbes 100 Cool – Brandurile noii generații.”