Revista „Forbes România” și-a propus să realizeze o dezbatere despre impactul măsurilor guvernamentale asupra activităților din domeniul cultural din România și efectul acestora asupra Culturii. Am invitat manageri și oameni activi în diverse zone ale culturii pentru a obține o imagine clară asupra acestui domeniu ce ține de identitatea națională.
Vava Ștefănescu, coregrafă și managerul Centrului Naţional al Dansului Bucureşti
Foto credit: Irina Ionescu
Forbes: Care sunt efectele de până acum ale măsurilor guvernamentale asupra activității instituției pe care o conduceți – Centrul Național al Dansului București? (efectele asupra proiectelor, resursa umană etc)
Vava Ștefănescu: Înainte să răspund, cred că este necesară o prezentare a Centrului Nașional al Dansului București (CNDB):
CNDB reprezintă o entitate unică între toate instituțiile de spectacol aflate în subordinea Ministerului Culturii, caracterizată prin câteva elemente definitorii:
- este singura instituție guvernamentală destinată domeniului dansului contemporan din România;
- nu are angajați pe posturi artistice, ceea ce presupune o economie culturală diferită față de toate instituțiile de spectacol din subordinea Ministerului Culturii;
- are o structură organizatorică mică (22 angajați);
- stagiunea este non-repertorială;
- are un mod de producție în sistem de parteneriat;
- este în relație directă cu toate entitățile active din domeniul dansului contemporan, în special cu cele din sectorul independent;
- este barometrul dinamicii de dezvoltare a domeniului dansului contemporan la nivel național;
- structura flexibilă și statutul multifuncțional i-au permis CNDB în cei 20 ani de la înființare să susțină și să sprijine dezvoltarea și maturizarea întregului domeniu al dansului contemporan;
CNDB nu are precedent instituțional similar în România; și-a construit imaginea mai întâi ca răspuns la nevoile comunității dansului, ale domeniului dansului la nivel național.
În acest sens a creat programe și cadre de susținere care să ofere resursele și vizibilitatea necesare creației de dans contemporan – conectat organic la alte domenii culturale. Pe măsură ce instituția s-a maturizat și s-a dezvoltat, structurarea ofertei culturale specifice a devenit un punct de referință în construcția imaginii Centrului.
În calitate de manager al Centrului Național al Dansului București, pot aprecia că măsurile guvernamentale adoptate în cursul anului 2025 au generat efecte directe și indirecte asupra activității instituției, atât la nivelul proiectelor, cât și în ceea ce privește resursa umană și relația cu publicul.
- Efecte asupra proiectelor
- Procedurile birocratice mai complexe pentru obținerea și justificarea finanțărilor au condus la întârzieri în derularea unor programe naționale și internaționale.
- Lipsa unor alocări suplimentare, raportate la creșterea costurilor de producție, a determinat reducerea numărului de reprezentații și limitarea mobilității artiștilor la nivel internațional.
- Instabilitatea cadrului financiar a afectat capacitatea instituției de a planifica strategic și pe termen lung.
- Efecte asupra resursei umane
- Deși s-au făcut ajustări salariale, acestea nu acoperă integral impactul inflației și al creșterii costului vieții, ceea ce afectează motivarea personalului.
- Limitările legislative privind angajările temporare reduc flexibilitatea instituției în raport cu specificul activității coregrafice, bazate în mare parte pe colaboratori independenți.
- Fluctuația personalului artistic și tehnic s-a accentuat, ceea ce pune presiune pe continuitatea proiectelor.
3. Efecte asupra relației cu publicul
- Creșterea prețurilor în economie reduce accesibilitatea publicului la evenimente culturale, iar instituția are o marjă foarte mică de adaptare a prețurilor biletelor pentru a nu limita participarea.
- Programele educaționale și de mediere culturală au fost restrânse din cauza resurselor insuficiente, afectând procesul de formare și fidelizare a publicului tânăr.
În concluzie, deși CNDB rămâne activ și implicat în viața culturală, măsurile guvernamentale din anul 2025 au generat un cadru restrictiv, care afectează capacitatea instituției de a se dezvolta durabil, de a asigura stabilitate resursei umane și de a menține deschiderea internațională și accesibilitatea pentru public.
Forbes: În ce măsură inflația și majorarea prețurilor la utilități afectează activitatea instituției dvs.?
Vava Ștefănescu: Inflația și majorarea prețurilor la utilități din anul 2025 au avut un impact semnificativ asupra activității Centrului Național al Dansului București, resimțit pe mai multe planuri:
Cheltuieli operaționale
- Costurile aferente utilităților (energie electrică, apă, încălzire, servicii de întreținere) au crescut considerabil, generând presiune suplimentară asupra bugetului instituției.
- Aceste majorări au redus flexibilitatea financiară și au limitat resursele disponibile pentru programe culturale și proiecte artistice noi.
Impact asupra proiectelor
- Unele proiecte au necesitat reconfigurări bugetare, ceea ce a dus fie la reducerea numărului de reprezentații, fie la reprogramarea acestora într-o manieră mai economică.
- Creșterea costurilor de producție (decoruri, materiale, transport) a îngreunat planificarea pe termen lung și a determinat prioritizarea proiectelor cu impact imediat asupra publicului.
Resursa umană și colaborările
- Deși salariile de bază au beneficiat de unele ajustări, presiunea economică generală afectează motivarea și stabilitatea colaboratorilor independenți, care resimt direct creșterea costului vieții.
- Bugetele destinate onorariilor artiștilor invitați au fost, de asemenea, influențate, ceea ce poate limita, pe termen mediu, atractivitatea instituției pentru parteneriate internaționale.
Relația cu publicul
- Creșterea prețurilor generale din economie afectează disponibilitatea publicului de a aloca fonduri pentru consum cultural, ceea ce poate influența gradul de ocupare a sălii și veniturile proprii ale CNDB.
În concluzie, deși instituția face eforturi constante pentru optimizarea cheltuielilor și eficientizarea consumului de resurse, inflația și creșterea prețurilor la utilități constituie factori de presiune reală, care afectează atât sustenabilitatea financiară, cât și planificarea strategică a activităților artistice și educaționale.
Forbes: Care sunt îngrijorările dvs în calitatea de manager pentru activitatea instituției în anul 2026?
Vava Ștefănescu: Îngrijorarea mea – ca manager și artist din domeniul dansului contemporan – rămâne aceeași de acum 15 ani: Centrul Național al Dansului București este singura instituție de spectacol din subordinea Ministerului Culturii care nu are un spațiu propriu, adecvat, în raport cu gradul de dezvoltare la care a ajuns în prezent. O instituție singulară în subordinea Ministerului Culturii închiriază de 15 ani spațiul în care își desfășoară activitatea.
De asemenea, bugetul de Bunuri și Servicii (subvenție + venituri proprii) include atât cheltuielile pentru proiecte cât și cele pentru chirii. Aproximativ 40% din bugetul primit la acest capitol bugetar merge către chirii.
Deși echivalentul unui Teatru Național, CNDB primește anual 10% din bugetul celui mai sărac teatru din țară. Cele 4 proiecte europene derulate prin programul Europa Creativă aduc 50% față de subvenția primită pentru proiecte, ceea ce permite CNDB să-și împlinească misiunea și să fie recunoscut ca un model instituțional de succes și important pe harta internațională a artelor spectacolului, a dansului contemporan.
În anul 2017 s-a demarat procesul de reabilitare a Sălii Omnia, primită în administrare în 2016 prin HG 651/ 08.09.2016. Remodelarea clădirii pentru noile funcțiuni s-a derulat fiind asigurată financiar prin contractul cu UMP din cadrul Ministerului Culturii și firma de proiectare Peccon, iar lucrările erau preconizate a se încheia încă din anul 2019.
În 2022 a fost obținută a doua oară autorizația de construire, iar proiectul a intrat în faza finală de proiectare (PTE). Deși ar fi trebuit ca încă din 2019 să fie lansată licitația pentru construire, nici până acum acest lucru nu s-a întâmplat. Întârzierea este complet independentă de CNDB, în ciuda eforturilor succesive ale acesteia de a impulsiona demararea lucrărilor (licitație, șantier, etc).
În luna iunie 2024 am participat în calitate de Beneficiar (alături de reprezentanții UMP și firmei de proiectare) la Ședința Interministerială pentru aprobarea noilor indicatori tehnico-economici ai proiectului de remodelare a Sălii Omnia. Proiectul a primit aviz favorabil.
În 4 septembrie, în cadrul Ședinței de Guvern a fost aprobat proiectul în vederea scoaterii la licitația pentru construire. Comunicatul de presă al purtătorului de cuvânt al Guvernului cuprinde informația „Sala Omnia va devine casa Centrului Național al Dansului”. Însă, Hotărârea de Guvern nu a fost publicată în Monitorul Oficial, ceea ce a făcut imposibilă organizarea licitației de construire.
Din surse neoficiale se știe că în 2025 a fost solicitat transferul Sălii Omnia din administrarea Ministerului Culturii către Ministerul Afacerilor Interne.
Ce arată asta? Arată, pe lângă altele, cât de îngrijorată este întreaga comunitate de artiști din domeniul dansului contemporan actual din România. Mai mult de atât nu ne putem îngrijora. Este o stare cronică care traversează mandatele a 14 miniștri ai Culturii (între 2011 – când sub semnătura ministrului Kelemen Hunor CNDB a pierdut spațiul din clădirea Teatrului Național – până în 2025).
Ne întrebăm de ce nu s-a găsit o soluție în tot acest timp, iar când s-au găsit și soluția și banii necesari, gândurile Autorității Centrale și-au ratat destinația.
Acest tip (și grad) de discriminare între domeniile culturale nu are corespondent în niciuna din țările europene. Artiștii și-au dovedit valoarea; credem că este acum rândul autorităților să-și arate valoarea și capacitatea.
Forbes: Dacă ar fi să transmiteți Guvernului o recomandare/sugestie legată de politicile CULTURALE care ar fi acesta?
Vava Ștefănescu: O reformă în sistemul de finanțare, organizare și funcționare în domeniul cultural este mai mult decât necesară. Legislația care se aplică în cultură este depășită iar modurile de operare ce decurg din aceasta sunt peste măsură de birocratizate. Acestea mai mult împiedică decât reglementează.
Punctez câteva idei care ar sta la baza acestei reforme:
– recunoașterea specificității domeniului cultural care este distinct de cel al administrației publice și diferit de cel din construcții de drumuri și poduri, în mod special recunoașterea specificului artelor spectacolului.
– prioritizarea soluționării problemelor din domeniului dansului contemporan, la nivel de infrastructură, condiții de lucru și programe de finanțare. În acest sens, ar fi de aplicat pentru producțiile de dans contemporan aceeași cotă de 20% obligatorie, cum există deja în planul de management al directorilor de teatre naționale pentru programarea de producții de teatru independente.
Stabilitate și predictibilitate bugetară
- Introducerea unor mecanisme facile multianuale de finanțare ar oferi instituțiilor culturale posibilitatea de a planifica strategic proiectele și de a derula programe cu impact pe termen lung, inclusiv internațional.
Sprijin pentru infrastructura culturală
- Investițiile continue în modernizarea și întreținerea spațiilor culturale, inclusiv cele dedicate dansului contemporan, ar asigura condiții adecvate pentru artiști și pentru public.
Parteneriate instituții – sector independent
- Politicile publice ar trebui să stimuleze colaborarea dintre instituțiile finanțate de stat și artiștii sau organizațiile independente, prin scheme de coproducție și granturi dedicate, ceea ce ar dinamiza ecosistemul cultural.
Educație și formare culturală
- Integrarea dansului și a artelor performative în programele educaționale și susținerea programelor de mediere culturală ar contribui la crearea unui public nou și la creșterea gradului de participare culturală.
În concluzie, recomandarea principală ar fi aceea ca politicile culturale să se axeze pe predictibilitate, infrastructură și susținere colaborativă între instituții și independenți, pentru a asigura un mediu cultural divers, incluziv și competitiv la nivel european.
(29 septembrie 2025)
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.