Ungaria respinge pactul Uniunii Europene privind migraţia “pentru că este împotriva intereselor naţionale”, a declarat Barna Pal Zsigmond, secretar de stat în Ministerul ungar al Afacerilor Europene, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu Gyorgy Bakondi, consilier principal pentru securitate internă al premierului ungar, transmite MTI. Potrivit lui Zsigmond, pactul pe care Bruxelles încearcă să-l impună Ungariei “nu este potrivit pentru gestionarea migraţiei deoarece, în loc de a o preveni, o încurajează”.
“Comisia Europeană continuă să toarne bani – acum încă 3 miliarde de euro – într-un sistem care este inoperabil, iar Curtea de Justiţie a UE şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului sunt, de asemenea, pro-migraţie”, a adăugat el.
“În acelaşi timp, modelul ungar care implică protecţia frontierelor externe, un sistem eficient de expulzare, luarea de măsuri împotriva traficanţilor de persoane şi evaluarea cererilor de azil în afara UE funcţionează, iar un număr tot mai mare de ţări preiau anumite elemente ale acesteia”, a menţionat responsabilul ungar.
“Instituţiile UE folosesc standarde duble împotriva Ungariei pentru că, în timp ce critică Ungaria pentru construirea unui gard la frontieră şi refuză rambursarea a 2 miliarde de euro cheltuite pentru protecţia frontierei, ele sprijină Polonia pentru construirea unui gard la frontiera de est”, a subliniat Zsigmond, potrivit căruia motivul este că, în timp ce Polonia are un guvern de stânga, Ungaria are unul de dreapta.
Bakondi a notat la rândul său că presiunea migraţiei creşte la frontiera sârbo-ungară, 5.931 de cazuri de încercare de trecere ilegală a frontierei fiind împiedicate deja anul acesta, spre deosebire de 1.224 în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Migranţii sunt din ce în ce mai violenţi, iar ciocnirile au devenit regulate între diferite reţele de traficanţi de persoane, uneori ducând la decese, a mai notat acesta.
În realitate, Comisia Europeană a propus relaxarea regulilor privind expulzarea solicitanților de azil, ca răspuns la solicitarea repetată a unor state membre de înăsprire a politicii europene privind migrația, nota AFP, în data de 21 mai 2025.
Această propunere a îngrijorat ONG-urile pentru protecția migranților și chiar pe unii europarlamentari notează Agerpres.
În prezent, legea europeană prevede ca solicitanții de azil să poată fi expulzați spre țări terțe, dar pe care statele membre le consideră ca fiind sigure. Cu toate acestea, este necesar să existe o legătură suficientă între persoana vizată și această țară terță: ca un membru al familiei sale să locuiască acolo, ca solicitantul de azil să fi lucrat deja în acea țară etc.
Ceea ce propune UE este de a putea fi eliminată această obligație de legătură, ceea ce ar permite accelerarea expulzărilor.
“Aceasta înseamnă că un migrant ar putea fi expulzat într-o țară terță, cu care el nu are nicio legătură și s-ar putea pomeni într-o situație de vulnerabilitate, chiar de abuz”, a avertizat eurodeputata centristă Fabienne Keller într-un comunicat, calificând propunerea drept “problematică”.
Propunerea ar putea fi de asemenea “ilegală”, potrivit lui Meron Knikman de la International Rescue Committee. “Ar fi crud și inutil să trimiți persoane într-o țară pe care abia de o cunosc sau în care nu au călcat niciodată”, a explicat ea.
ONG-urile apreciază că guvernele europene vor fi de asemenea expuse unui șantaj din partea acestor țări terțe, care ar putea cere o serie întreagă de avantaje politice și financiare pentru găzduirea acestor solicitanți de azil.
Comisia respinge toate aceste critici, dând asigurări că țările în care ei vor fi expulzați vor trebui înainte de toate să respecte drepturile fundamentale și că această propunere are drept obiectiv principal accelerarea analizării solicitărilor de azil.
“Este vorba, într-adevăr, de a oferi mai multă flexibilitate statelor membre ale Uniunii Europene”, a afirmat un purtător de cuvânt al Comisiei, Markus Lammert.
Pentru a intra în vigoare, această propunere va trebui să fie aprobată de Parlamentul European și de statele membre.
Însă Bruxelles-ul este sub presiunea unor state membre pentru a-și înăspri politica privind migrația, în fața ascensiunii forțelor de dreapta și de extremă dreapta pe întreg continentul.
Comisia Europeană avansează metodic asupra acestui dosar. La mijlocul lui martie, ea a dezvăluit deja primele sale măsuri menite să accelereze expulzările de străini aflați într-o situație ilegală.
Executivul european a propus chiar un cadru legal pentru crearea de centre pentru migranți, în afara frontierelor sale, faimoasele hub-uri de întoarcere, înainte de a stabili, în aprilie, o listă de țări pe care le consideră sigure (printre care Tunisia, Maroc sau India), limitând de fapt posibilitățile de azil pentru cetățenii lor.
Îndemnurile la o înăsprire a politicii europene privind migrația au loc în timp ce numărul de treceri clandestine a frontierelor UE a scăzut în mod considerabil.
În 2024, el a atins cel mai scăzut nivel după 2021, când fluxul migrației era încă perturbat de COVID-19, potrivit datelor agenției europene Frontex.