Săptămâna trecută partidul populist de dreapta PVV (Partidul Libertății)condus de Geert Wilders a ieșit în frunte în alegerile parlamentare olandeze.
Acest partid islamofob, care a promis să interzică moscheile și susține înghețarea azilului și o politică mai restrictivă privind imigrația, se așteaptă să obțină între 35 și 37 din cele 150 de locuri din Camera Reprezentanților din Țările de Jos; anterior deținea doar 16 locuri.
Harta alăturată, pregătită de Statista, oferă o privire de ansamblu asupra forței unor partide de extremă dreapta din spectrul politic european. Aceste partide politice au diferențe, desigur, dar pot fi compărate ideologic pentru naționalismul lor puternic și conservatorismul social, printre altele.
În UE mai multe țări au devenit terenuri fertile pentru extremismul de dreapta.
În Polonia, partidul Lege și Justiție (PiS) a ajuns la putere în 2015. În alegerile parlamentare din 2019, coaliția condusă de PiS, Dreapta Unită, a reușit să obțină o majoritate de locuri în Seimul polonez, însă a pierdut majoritatea în alegerile parlamentare din octombrie 2023. Cu toate acestea, rămâne în frunte, iar PiS deține în prezent 35% din locuri (42% dacă includem partenerii săi de coaliție).
În Ungaria, Fidesz lui Viktor Orbán este la putere de peste zece ani și a obținut o victorie covârșitoare în alegerile parlamentare din 2022. Partidul deține în prezent 59% din locurile parlamentare și formează o coaliție de guvernare cu partidul creștin-democrat NKDP.
În Austria, FPÖ a ajuns la putere în 2017, dar după o scădere bruscă în alegerile din 2019, partidul deține acum doar 16% (față de 28% în 2017), o cotă similară cu cea obținută de Rassemblement National după rezultatul său istoric din alegerile legislative din 2022 din Franța.
În Belgia, partidul naționalist flamand, Vlaams Belang, deține în prezent 12%, în timp ce în Germania, AfD a scăzut la 11% după ce a pierdut 11 locuri în alegerile federale din 2021.
