Cautare




, Editor Coordonator

Afaceri |
|

Umorul inocent al dovlecilor

Cunoscută drept „Regina bulinelor”, artista japoneză Yayoi Kusama a traversat o copilărie de coșmar, care i-a afectat sănătatea mentală. Creația ei își are originile în halucinațiile pe care a început să le aibă de la vârsta de zece ani și de care încearcă să se protejeze deconspirându-le în picturi în care bulinele sunt tema principală. Din 1977, s-a internat voluntar într-un spital psihiatric din Tokio, care i-a devenit casă și atelier. De acolo, a cucerit lumea: Yayoi Kusama este astăzi cea mai bine vândută artistă contemporană.
Louis Vuitton & Yayoi Kusama collaborate in window design at Selfridges, London Britain - 24 Aug 2012

 

Plină de culoare și exuberanță, arta lui Yayoi Kusama își asimilează fizic creatorul: artista apare în public cu o perucă de un roșu aprins și în rochii lungi, decorate cu buline mari. I se spune „Regina bulinelor” pentru că toate creațiile ei – instalații, picturi sau sculpturi – au ca laitmotiv bulinele. La prima vedere, ești tentat să crezi că ai de-a face cu artă naivă, cu un adult rămas captiv într-o copilărie fericită pe care încearcă să o retrăiască la nesfârșit, protejându-se de o maturitate al cărei necunoscut îl înspăimântă. Ce este adevărat din fraza de mai sus este faptul că arta lui Yayoi Kusama își trage seva din copilărie, dar nu dintr-o copilărie fericită, ci dintr-una traumatizantă. Arta este terapie, este medicamentul pe care artista și-l administrează zilnic pentru a putea merge înainte. Din lupta cu demonii interiori iau naștere capodopere pe care întreaga lume artistică le disecă, le analizează, le admiră sau le invidiază, iar colecționarii le cumpără cu sume exorbitante. Coloritul viu și aparenta naivitate a creației lui Yayoi Kusama ascund, de fapt, o nefericire profundă.

Yayoi Kusama, Autoportret

 

Kusama însăși își descrie munca drept „artă medicinală”, care este indisolubil legată de starea ei de sănătate mentală. Procesul creativ este o formă de autoterapie. „Dacă nu ar fi fost arta, m-aș fi sinucis de mult”, spune Kusama. Seria de picturi Infinity Net, care i-a adus aprecierea lumii întregi, își are originile în halucinațiile vizuale care o bântuie din copilărie. Desenând și pictând modele repetitive, Kusama caută să nimicească demonii din propria minte: „Pictez multe buline. Fac asta fiindcă încerc să scap de halucinații”, a explicat cu franchețe într-un interviu în 2017.

„Halucinațiile o fac să picteze ore întregi – uneori chiar 40 sau 50 de ore, fără întrerupere, fără somn și fără hrană. Halucinațiile sunt subiectul și motorul creației lui Yayoi Kusama, actul picturii devine un spectacol, iar artistul și opera devin o entitate unică. (…) Este o regulă ca artista să fie fotografiată lângă noile sale opere, purtând o vestimentație asortată. În aceste imagini, nu poți face distincția între operă și autorul ei. Halucinațiile fac ca persoana fizică a artistului și mediul în care acesta se situează să se confunde”, notează revista Casei de licitații Christie’s.

Yayoi Kusama, Wave of Sea

 

Yayoi Kusama, Butterflies

 

Yayoi Kusama, Flower
Yayoi Kusama, Yellow Dots

 

Yayoi Kusama s-a născut în 1929 în Matsumoto, Japonia, fiind cea mai mică dintre cei patru copii ai unei familii înstărite, dar disfuncționale. Tatăl ei avea numeroase aventuri extraconjugale, iar micuța Yayoi era folosită de mama ei pe post de spion. Tot mama a fost cea care i-a interzis copilei să picteze: îi rupea desenele, îi lua acuarelele și pânzele și le arunca – psihologii spun că această atitudine ar putea explica dorința obsesivă a lui Yayoi de a crea.

Adolescentă fiind, a fost trimisă să muncească într-o fabrică unde se produceau parașute pentru armata japoneză. Femeile lucrau într-un spațiu închis și întunecos, pentru a atrage cât mai puțin atenția aviației americane care, spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, bombarda constant orașul Tokio. Este perioada în care Kusama începe să prețuiască libertatea personală și creativitatea.

Cu mare dificultate, a reușit să-și convingă părinții să-i permită să se înscrie la Școala de arte și meserii din Kyoto, în 1948. Aici însă are parte de o altă frustrare: se predă stilul japonez de pictură nihonga, care pe ea nu o atrage, fiind mai degrabă interesată de avangarda europeană și de impresionismul abstract american.

Yayoi Kusama, To My Mother

 

În tinerețe, Kusama o admira foarte mult pe pictorița Georgia O’Keeffe căreia i-a scris pentru a-i cere sfatul. „Sunt pe cale să fac primul pas într-o viață lungă și dificilă ca pictoriță. Ce mă sfătuiești?”, a întrebat-o. O’Keeffe i-a răspuns avertizând-o că pentru un artist e greu să răzbată în America, dar i-a recomandat să vină acolo și să facă în așa fel încât creațiile ei să fie văzute de cât mai mulți oameni.

Kusama nu a ascuns niciodată că vrea să fie celebră. A plecat în America la 25 de ani, într-un gest de protest față de ceea ce a numit mentalitatea demodată a părinților ei, dar și pentru a căuta libertatea artistică și faima pe care o aduce succesul.

Artista a vorbit nu o dată despre dorința aproape obsesivă de a se face cunoscută când a ajuns la New York – „orașul care m-a crescut” și în care a trăit și a lucrat din 1958 până în 1973. Ca femeie aflată la începutul carierei într-o țară străină, în care încă existau resentimente față de japonezi după cel de-Al Doilea Război Mondial, dificultățile și prejudecățile pe care le-a avut de înfruntat nu au fost puține.

Happening Yayoi Kusama, New York, circa 1960

 

Prima expoziție personală este organizată la Galeria Brata din New York, în 1959. Aici expune în premieră lucrări din seria Infinity Net. Sir Herbert Read, poet, scriitor și filosof și unul dintre cei mai influenți critici de artă, descria astfel arta lui Yayoi Kusama: „Imagini de o frumusețe ciudată, (…) care apasă asupra organelor noastre de percepție cu o terifiantă insistență”.

În New York, Kusama își câștigă propriul loc pe scena avangardistă și a mișcării pop-art. Nu a admis însă niciodată că arta ei se subscrie unui anumit curent, deși există conexiuni evidente cu artiști avangardiști importanți. Se referă la stilul ei drept Kusama Art și întotdeauna poartă chimono la vernisaje, ca un omagiu adus originilor sale japoneze.

Yayoi Kusama, Infinity Net
Yayoi Kusama, Before the Destruction of the Flower Garden

 

Una dintre metodele prin care artista a atras atenția asupra creației sale a fost o serie de happeninguri în cadrul cărora trupurile goale ale participanților erau pictate cu buline viu colorate. Moda a fost o altă cale de expresie și de ieșire în evidență. În copilărie, își „înfrumuseța” hainele cu buline, într-un gest de frondă. În anii ’60, când și-a lansat propria linie vestimenară, bulinele de pe hainele create de ea au fost înlocuite de găuri, plasate strategic în dreptul sânilor sau al feselor. Mai târziu a conceput așa-numitele „costume pentru orgii”, obiecte de îmbrăcăminte care să fie purtate de mai multe persoane în același timp.

Yayoi Kusama, Yellow Pumpkin, Red Pumpkin

 

În anii ’90, Yayoi Kusama își surprinde din nou apropiații și admiratorii cu interesul aparent subit pentru… dovleci, pe care îi pictează și îi sculptează, decorându-i, desigur, cu nelipsitele buline. „Vizual, dovlecii sunt amuzanți”, a spus artista. Însă dovlecii i-au atras atenția lui Kusama încă din copilărie: s-au numărat printre primele forme reproduse în desenele pe care i le rupea mama sa.
Demersurile ei originale în zona modei au atras atenția brandului Louis Vuitton care, în 2012, a invitat-o să decoreze concept store-urile din New York, Shanghai, Singapore și Hong Kong și să personalizeze o linie de genți. Este cea mai îndelungată colaborare pe care brandul francez de lux o are cu un artist. Kusama este autoarea uneia dintre edițiile limitate ale genții Louis Vuitton Minaudiere: aceasta are formă de dovleac, este lucrată din aur și este evaluată la peste 130.000 de dolari. Au fost produse doar cinci exemplare.

 

Yayoi Kusama, geantă Infinity Dots pentru Louis Vuitton
Le Printemps, Paris, 2012: L’Espace Ephemere Louis Vuitton Pop Up Store, amenajat de Yayoi Kusama

 

În 1962, Yayoi Kusama îl întâlnește pe artistul american Joseph Cornell, marea și unica ei iubire. Și-a pus cel mai bun chimono argintiu și a mers acasă la Cornell, în Utopia Parkway, Queens. Faimos pentru creația sa, Joseph Cornell avea reputația unei firi extrem de solitare – nu a părăsit niciodată casa părintească. Ca și Yayoi, a fost crescut de o mamă abuzivă – cu deosebirea că japoneza a reușit să se elibereze de aceasta, în timp ce Cornell era încă dependent de ea când a cunoscut-o pe Kusama. Întâlnirea dintre cei doi a marcat începutul unei relații tumultuoase care a durat mai bine de zece ani, dar care nu a fost văzută nicio clipă cu ochi buni de mama artistului. Într-un acces de gelozie, aceasta a turnat o găleată cu apă peste cei doi când i-a surprins sărutându-se și, într-un final, a făcut tot ce i-a stat în putință ca să-i despartă.

Pentru Kusama, despărțirea de Cornell în 1972 a fost o lovitură cumplită. A fost atât de dezamăgită încât a decis să se întoarcă în Japonia. Cornell este singura relație romantică cunoscută a artistei, pe care aceasta o descrie ca fiind „erotică, dar fără sex”. Totuși, sexul este un laitmotiv al creației japonezei. „Nu-mi place sexul. Am fost obsedată de el multă vreme. Când eram copil, mama mă punea să-l spionez pe tata, care avea aventuri cu tot soiul de femei. Ani de zile nu am vrut să fac sex cu nimeni. Obsesia pentru sex și teama de sex coexistă în mine”, spune ea.

Yayoi Kusama s-a retras voluntar în spitalul psihiatric Seiwa Mental Hospital din Tokio, unde  trăiește și lucrează din 1977. În 2014, tabloul ei White No. 28 din seria Infinity Nets a devenit cea mai scumpă lucrare realizată de o artistă contemporană după ce a fost vândută la o licitație a Casei Christie’s cu suma de 7,1 milioane de dolari.

Creațiile ei sunt expuse astăzi în cele mai importante muzee ale lumii: Los Angeles County Museum of Art, Muzeul de Artă Modernă din New York, Muzeul Național de Artă Modernă din Tokio, Centre Pompidou din Paris și Museo Centro de Arte din Madrid. Muzeul Tate Modern din Londra a organizat în 2012-2013 o retrospectivă internațională Yayoi Kusama, care apoi a fost prezentată și la Whitney Museum of American Art din New York. În 2017, a fost inaugurat la Tokio Muzeul Yayoi Kusama, unde creațiile cele mai recente ale artistei sunt prezentate în două expoziții anuale.

Profund impresionată de bătălia pe care omenirea o duce cu pandemia de la începutul acestui an, Yayoi Kusama a transmis „universului întreg”, cum îi place să spună, un mesaj în versuri în care își exprimă admirația pentru cei aflați în prima linie și îndeamnă la optimism și speranță: „A venit momentul să luptăm și să ne înfrângem nefericirea”, spune artista în încheiere.

Ajută-i pe alții ca să te ajuți pe tine. Îndemnându-i pe ceilalți să lupte, Yayoi Kusama se încurajează pe sine în lupta împotriva propriei nefericiri.

 

Foto profimediaimages.ro, Christie’s

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii