Parlamentul Israelului (Knesset) s-a dizolvat oficial vineri dimineață, după adoptarea ultimelor proiecte de lege promovate de coaliția condusă de premierul Benjamin Netanyahu. Legislativul intră astfel în vacanța de vară și nu va mai reveni în activitate înaintea alegerilor generale programate pentru 27 octombrie.
Dizolvarea Knessetului deschide o nouă etapă politică într-un moment sensibil pentru Israel. Benjamin Netanyahu încearcă să își păstreze funcția de prim-ministru pe fondul scăderii popularității guvernului și al apropierii comemorării a trei ani de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023, care a declanșat conflictul prelungit din Fâșia Gaza.
Sondajele de opinie indică un avans important al opoziției, condusă de fostul premier Naftali Bennett și de un fost șef al armatei cu orientare centristă, ceea ce transformă scrutinul din toamnă într-unul dintre cele mai importante din ultimii ani.
În ultimele zile de activitate, Knessetul a desfășurat ședințe-maraton în care au fost adoptate mai multe proiecte de lege controversate. Printre acestea se numără actele normative care limitează înrolarea bărbaților ultraortodocși în armată, măsură menită să consolideze relația dintre Netanyahu și partidele religioase, esențiale pentru formarea unei viitoare majorități parlamentare.
Totodată, Parlamentul a aprobat mai multe inițiative privind reforma sistemului judiciar, inclusiv măsuri care sporesc influența guvernului asupra mass-mediei și reduc atribuțiile procurorului general. Reforma a provocat ample controverse, iar procurorul general Gali Baharav-Miara s-a numărat printre cei mai vocali critici ai acestor schimbări.
La închiderea mandatului, președintele Knessetului, Amir Ohana, a subliniat că legislativul și-a dus la capăt cei patru ani de mandat, perioadă în care au fost adoptate nouă bugete și sute de legi.
Finalizarea unui mandat complet reprezintă o raritate în politica israeliană. Ultima dată când un guvern și-a dus mandatul până la capăt fără alegeri anticipate a fost în 1988. Între 2019 și 2022, israelienii au fost chemați la urne de cinci ori, iar țara organizează alegeri, în medie, o dată la 2,4 ani, fiind una dintre cele mai instabile democrații din OCDE din acest punct de vedere.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
