Propunerea ca Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunea Europeană deschide o discuție fără precedent despre felul în care blocul comunitar își poate extinde relațiile cu statele care împărtășesc aceleași valori, fără ca acestea să devină membre cu drepturi depline.
Ideea a fost lansată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul privind Starea Uniunii din 16 septembrie. Ea a spus că Europa și Canada „văd lumea cu aceiași ochi” și a propus deschiderea drumului pentru ca statul nord-american să devină primul membru asociat al UE.
Premierul canadian Mark Carney a susținut apropierea și a vorbit despre o „alianță pentru viitor”, axată pe cooperare strategică, reziliență și dezvoltarea unor relații mai strânse în domenii precum apărarea, inteligența artificială, energia, mineralele critice și comerțul digital.
De la CETA la o relație mult mai apropiată
UE și Canada au deja un cadru comercial important prin CETA, iar în ultimii ani cooperarea s-a extins și către domeniul securității și apărării. În 2025, cele două părți au încheiat un parteneriat în domeniul securității și apărării, iar în 2026 au fost stabilite și condițiile pentru participarea unor entități canadiene la achizițiile din cadrul instrumentului european SAFE.
Noua propunere merge însă mai departe. Comisia Europeană vorbește despre trecerea de la CETA la o „Alliance for the Future”, care ar urma să includă cooperare în producția industrială, tehnologie, apărare, energie, minerale critice, baterii, inteligență artificială, calcul avansat, securitate cibernetică și economică.
La întâlnirea de la Strasbourg din 16 septembrie, von der Leyen și Carney au discutat, de asemenea, despre cooperarea în domeniul spațial, serviciile financiare și plățile, precum și comerțul digital.
Pentru Canada, apropierea de Europa are și o puternică dimensiune geopolitică. Relațiile cu Statele Unite au devenit mai tensionate pe fondul disputelor comerciale și al presiunilor administrației Trump. Carney a preferat însă să vorbească despre o „alianță unică” și despre aprofundarea relației cu Europa, nu despre aderarea Canadei la UE.
Problema: „membru asociat” nu există în tratatele UE
Propunerea ridică imediat o problemă juridică și instituțională. Uniunea Europeană nu are în prezent un statut standard de „membru asociat”. Comisia Europeană însăși a fost întrebată, înaintea discursului lui von der Leyen, ce precedent juridic există pentru o asemenea formulă și a evitat să ofere detalii.
Există mai multe modele de relații foarte strânse cu UE în afara calității de membru. Norvegia și Islanda participă la Spațiul Economic European și au acces la piața unică, în timp ce Elveția are o rețea amplă de acorduri bilaterale cu Uniunea.
În cazul Canadei, însă, ar trebui stabilit ce drepturi și obligații ar presupune noul statut: acces la anumite programe europene, cooperare în domeniul apărării, participare la proiecte industriale și tehnologice sau, eventual, forme suplimentare de acces la piața unică. O întrebare importantă este și dacă un asemenea statut ar implica drepturi de participare la procesul de elaborare a regulilor europene.
Comisia a sugerat deja că apropierea de Canada nu ar însemna pur și simplu selectarea unora dintre „cele patru libertăți” ale pieței unice. Într-o discuție cu presa, oficialii europeni au fost întrebați dacă libera circulație a persoanelor ar intra în noul statut, în condițiile în care Comisia susține în mod tradițional că cele patru libertăți ale pieței unice nu pot fi selectate separat.
Un „al doilea cerc” în jurul Uniunii
Ideea unui cerc exterior al Europei nu este complet nouă. De-a lungul timpului au existat propuneri pentru forme de integrare diferențiată, în care statele din afara UE să participe la anumite politici și proiecte fără să dobândească toate drepturile unui stat membru.
Modelul european oferă deja câteva exemple. Norvegia și Islanda sunt parte din Spațiul Economic European, iar Elveția are o relație construită prin numeroase acorduri sectoriale. Comunitatea Politică Europeană, lansată la inițiativa lui Emmanuel Macron, reprezintă la rândul ei un format de cooperare politică între state membre și state din afara UE.
În acest context, o eventuală relație specială cu Canada ar putea deveni un precedent pentru alte state democratice care vor o cooperare mai profundă cu Uniunea fără să urmărească aderarea deplină.
Discuția apare într-un moment în care însăși ideea extinderii UE trece printr-o perioadă complicată. Pe 29 august 2026, islandezii au respins prin referendum reluarea negocierilor pentru aderarea la UE, cu 52,8% din voturi împotrivă și 47,2% pentru.
Canada ar putea deveni un precedent
Pentru Bruxelles, Canada are câteva caracteristici care o fac un partener aparte: este o democrație occidentală, membră NATO, dispune de resurse importante de materii prime și are interese strategice comune cu Europa în domenii precum securitatea, energia și tehnologia.
În paralel, apropierea dintre cele două părți este deja vizibilă în proiecte concrete. UE și Canada au consolidat cooperarea în domeniul apărării, al materiilor prime și al infrastructurii strategice, iar în 2026 relația a fost extinsă și către participarea Canadei la instrumentul european SAFE.
Economistul și analistul Fabian Zuleeg a susținut ideea unui „parteneriat integrat”, în locul unui statut care să reproducă modelul aderării la piața unică. Un asemenea aranjament ar putea pune accentul pe apărare, lanțuri de aprovizionare, cercetare și programele europene.
Profesorul de drept european Alberto Alemanno a indicat, de asemenea, că un eventual compromis ar putea presupune un cadru adaptat relației UE-Canada, mai apropiat ca structură de modelul dezvoltat de Uniune în relația cu Elveția.
Miza depășește astfel relația bilaterală. Dacă Bruxelles-ul și Ottawa ar reuși să creeze un cadru instituțional nou, acesta ar putea deveni un model pentru relația UE cu alte democrații care vor să-și apropie politicile de cele europene, fără să intre în Uniune.
În acest scenariu, UE nu ar mai fi doar o organizație la care statele aderă sau din care pot ieși, ci ar putea deveni centrul unui sistem mai larg de parteneriate, cu niveluri diferite de integrare. Pentru moment însă, acesta rămâne un proiect politic și instituțional aflat la început, iar forma juridică a unui eventual „membru asociat” nu a fost stabilită.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
