Uniunea Europeană se pregăteşte să anunţe marţi eliberarea de fonduri pentru a ajuta fermierii să facă faţă creşterii preţurilor la îngrăşăminte, un fenomen care s-a agravat după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu.
Pentru a pune presiune, organizaţiile fermierilor au planificat un miting în faţa Parlamentului European de la Strasbourg, unde se aşteaptă ca executivul comunitar să îşi dezvăluie planul de acţiune, informează AFP, citată de Agerpres.
„Fermierii abordează următorul sezon de cumpărare a îngrăşămintelor într-un climat de incertitudine extremă, nu numai în ceea ce priveşte costurile, ci şi cu privire la disponibilitatea reală a acestora”, avertizează oficialii Copa-Cogeca, organismul ce reprezintă principalele sindicate agricole europene.
Înainte de conflictul din Orientul Mijlociu, 30% din îngrăşămintele din lume treceau prin Strâmtoarea Ormuz.
De la sfârşitul lunii februarie, preţurile îngrăşămintelor au crescut vertiginos în Europa. Îngrăşămintele pe bază de azot costă acum în jur de 500 de euro pe tonă, faţă de aproximativ 380 de euro iarna trecută. La aceasta se adaugă costul tot mai mare al motorinei pentru tractoare, care a determinat multe ţări să îşi deschidă portofelele pentru a limita factura.
Comisia Europeană, care promisese măsuri de sprijinire a fermierilor încă înainte de izbucnirea războiului, este supusă acum la o presiune considerabilă.
Războiul a „creat o conştientizare a naturii strategice a sectorului îngrăşămintelor”. Planul de acţiune european a „făcut un pas înainte în ceea ce priveşte importanţa politică”, subliniază Tiffanie Stephani de la Yara, unul dintre cei mai mari producători de îngrăşăminte din Europa.
Pe termen scurt, Bruxelles-ul va apela la „rezerva agricolă”, fonduri europene destinate situaţiilor de criză, pentru a oferi ajutor sectorului. Aproximativ 200 de milioane de euro sunt prevăzuţi pentru acest capitol în 2026.
Situaţia este deosebit de dificilă pentru cultivatorii de cereale. Mari consumatori de îngrăşăminte, aceştia înregistrează pierderi de trei ani din cauza efectului combinat al unei recolte catastrofale de grâu în 2024 şi al unui 2025 deja marcat de îngrăşăminte foarte scumpe şi preţuri la grâu sub 200 de euro pe tonă în Franţa, confruntându-se cu o concurenţă internaţională sporită.
Dincolo de criza imediată, Uniunea Europeană, care importă 60% din îngrăşămintele pe care le consumă, promite să ia măsuri pe termen lung cu două priorităţi cheie: diversificarea aprovizionării şi creşterea producţiei europene. De asemenea, Bruxelles-ul ar putea relaxa regulile privind nitraţii pentru a permite fermierilor să utilizeze mai mult digestat, reziduuri provenite din metanizarea deşeurilor organice utilizate ca alternative la îngrăşămintele chimice. Însă această relaxare îngrijorează organizaţiile de mediu, care se tem de poluarea apei.
În pofida apelurilor venite din partea mai multor ţări, inclusiv a Franţei, şi a fermierilor, Comisia Europeană nu intenţionează însă să suspende mecanismul său de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM) pentru îngrăşăminte, în vigoare de la 1 ianuarie, pentru a decarboniza sectorul şi a sprijini producătorii europeni.
În această privinţă, Comisia „a luat deja măsuri pentru a ajuta fermierii”, insistă un purtător de cuvânt, cu o eliminare temporară a taxelor vamale pentru îngrăşăminte, excluzându-le pe cele din Rusia şi Belarus, şi o ajustare a taxei pe carbon pentru a „atenua semnificativ impactul acesteia”.
În plus, Uniunea Europeană nu va inversa nici creşterea treptată a taxelor la îngrăşămintele provenite din Rusia şi Belarus, pe care Bruxelles-ul ar dori să o elimine complet pentru a priva Moscova de resursele ce finanţează războiul din Ucraina.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
