Ursula von der Leyen susține că acordul de eliminare treptată a dependenței de hidrocarburile de la Kremlin până în 2027 este necesar pentru a asigura aprovizionarea cu energie „fiabilă, sigură și accesibilă” a continentului.
Decizia UE de a elimina treptat petrolul și gazele rusești pe o perioadă de cinci ani reprezintă un regres pentru eforturile diplomatice ale SUA de a izola și mai mult Rusia, după ce secretarul de stat Anthony Blinken a ridicat pentru prima dată perspectiva unui embargo weekendul trecut. SUA au instituit un embargo asupra petrolului rusesc, iar Marea Britanie a promis că va elimina treptat toate achizițiile până la sfârșitul acestui an. Dar în Europa, unde mai mult de un sfert din importurile de petrol și două cincimi din importurile de gaze provin din Rusia, liderii au refuzat să aplice o astfel de interdicție, notează The Telegraph.
La rândul său, Kremlinul a asigurat Uniunea Europeană că nu are de gând să renunțe la contractele de gaze, fluxurile de conducte prin Ucraina continuând să funcționeze în ciuda conflictului militar. Criticii spun că acest lucru lasă o portiță Kremlinului care este supus în ultima perioadă unor sancțiuni extrem de dure, prin blocarea sistemelor internaționale de plată și refuzul privind accesul la rezervele sale valutare.
Viktor Orban, premierul Ungariei, a declarat că propunerile UE au fost „soluționate într-un mod favorabil” pentru țara sa într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook. Ungaria, care își obține cea mai mare parte din petrol și gaze din Rusia, a făcut lobby împotriva unui embargo.
Alte state, inclusiv Germania și Țările de Jos, s-au arătat sceptice cu privire la o interdicție totală înainte de summitul UE de la Versailles. Olaf Scholz, cancelarul german, a spus că aprovizionarea cu energie „nu poate fi asigurată în niciun alt mod în acest moment”, în timp ce premierul olandez Mark Rutte a recunoscut că dependența Europei de petrolul și gazele rusești este pentru moment un „adevăr incomod”.
Însă reticența liderilor UE de a continua cu un embargo total a venit vineri și cu efecte pozitive, în sensul că această decizie a stagnat prețurile la petrol și gaze. Astfel, țițeiul s-a tranzacționat la aproximativ 110 dolari pe baril, în creștere marginală față de joi, dar cu mult sub maximul de 130,50 dolari de marți. Acest fapt a dus și la o scădere a prețul petrolului, aceasta fiind cea mai mare scădere săptămânală înregistrată în ultimele trei luni.
Între timp, prețul gazelor naturale din UE se situează la aproximativ 127 de euro pe megawat-oră, după ce a atins un record de 345 de euro la începutul săptămânii, când au apărut pentru prima dată și discuțiile privind un posibil embargo.
