Uniunea Europeană a criticat sancțiunile anunțate de Statele Unite împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) și a promis că va lua măsurile necesare pentru ca instituția cu sediul la Haga să își poată continua activitatea. Disputa riscă să afecteze funcționarea instanței care investighează și judecă persoane acuzate de cele mai grave crime internaționale.
„Este profund regretabil că Statele Unite și-au anunțat intenția de a impune sancțiuni, iar UE este pregătită să ia toate măsurile necesare pentru a permite Curții să-și continue activitatea”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat.
Washingtonul a anunțat sancțiunile vineri, motivând că dorește să protejeze suveranitatea Statelor Unite și cetățenii americani de ceea ce administrația consideră o amenințare din partea CPI. Măsurile sunt prevăzute pentru o perioadă de 180 de zile și urmăresc să limiteze accesul instituției la resurse financiare.
Disputa privind mandatul de arestare pentru Benjamin Netanyahu
Decizia americană vine pe fondul tensiunilor generate de activitatea Curții Penale Internaționale și, în special, de mandatul de arestare emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime comise în Fâșia Gaza.
Israelul este un aliat apropiat al Statelor Unite, iar Washingtonul a contestat demersurile CPI. Potrivit Departamentului de Stat, sancțiunile urmăresc să împiedice Curtea să își desfășoare activitatea în forme pe care administrația americană le consideră contrare intereselor SUA.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, a declarat că măsurile au scopul de a bloca resursele instituției și de a-i reduce capacitatea operațională.
Comisia Europeană a anunțat, în schimb, că va colabora îndeaproape cu CPI pentru a se asigura că aceasta își poate desfășura activitatea în mod eficient.
Bruxelles-ul ia în calcul protejarea operatorilor europeni
UE nu a precizat dacă va activa mecanismul său de blocare, un instrument conceput pentru a proteja persoanele și companiile europene de efectele anumitor sancțiuni extrateritoriale impuse de state terțe.
În cazul aplicării sale, mecanismul poate interzice operatorilor europeni să respecte anumite sancțiuni străine vizate de legislația europeană, inclusiv prin inacțiune deliberată. Instrumentul ar putea limita astfel efectele măsurilor americane asupra entităților europene care au relații financiare sau operaționale cu CPI.
Ministrul olandez de externe, Tom Berendsen, a descris mecanismul drept o „opțiune nucleară”, dar a precizat că Olanda a cerut Bruxelles-ului să pregătească această posibilitate.
Activarea unui asemenea instrument ar ridica probleme juridice și diplomatice, având în vedere relațiile economice și financiare strânse dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.
Mai multe state își reafirmă sprijinul pentru CPI
Miniștrii de externe din Canada, Danemarca, Germania, Franța, Italia, Japonia, Olanda și Regatul Unit au publicat o declarație comună prin care și-au reafirmat sprijinul pentru Curtea Penală Internațională.
Oficialii au avertizat că sancțiunile, dacă vor fi aplicate, ar putea afecta semnificativ activitatea instituției, personalul său și familiile angajaților.
Aceștia au subliniat că angajații CPI contribuie la aducerea în fața justiției a persoanelor acuzate de cele mai grave crime internaționale și la sprijinirea victimelor.
Disputa pune în centrul atenției capacitatea Curții de a-și desfășura activitatea în condițiile presiunilor financiare și politice. Pentru Uniunea Europeană, una dintre principalele provocări va fi identificarea unor soluții care să protejeze funcționarea instituției, fără a ignora implicațiile juridice și diplomatice ale unui conflict cu Washingtonul.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
