Comisia Europeană continuă discuțiile cu statele membre în vederea ajungerii la un acord pentru extinderea producției de energie regenerabilă până în 2030, după ce un document similar a fost suspendat ca urmare a obiecţiilor ridicate în ultimul moment de Franţa cu privire la rolul energiei nucleare.
“Negociem în continuare cu statele membre”, a declarat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, pentru Bloomberg.
Ea a încercat să calmeze îngrijorările cu privire la impactul potenţial al ţintelor stricte de decarbonizare asupra industriilor precizând că blocul comunitar se va asigura că toate industriile vor fi susţinute.
În luna martie, negociatorii din UE au ajuns la un acord privind extinderea generării de energie din surse regenerabile până în 2030, oferind un mic rol şi pentru energia nucleară,
Însă Franţa, Slovacia, Ungaria, Polonia, Cehia, Bulgaria şi România au semnalat toate că nu vor sprijini acel acord.
Potrivit directivei privind energia din surse regenerabile, ponderea energiei eoliene şi a celei fotovoltaice în mixul energetic al UE ar urma să ajungă la 42,5% până la sfârșitul acestui deceniu.
Încă nu a fost stabilită o nouă dată la care ar urma să aibă loc votul formal cu privire la această directivă.
Franţa, care se bazează pe energie nucleară pentru cea mai mare parte a producţiei de electricitate, a presat executivul comunitar să asigure un rol mai mare pentru energia nucleară în tranziţia energetică.
Însă insistenţa Franţei de a redeschide un acord negociat a atras nemulţumiri din partea altor ţări, inclusiv a Spaniei, care susţin că o astfel de iniţiativă ar fi “un exerciţiu foarte periculos”.
Kadri Simson nu a dorit să spună dacă executivul comunitar se va opune redeschiderii acordului convenit în luna martie cu Parlamentul European.
“Au fost ridicate unele îngrijorări că orizontul de timp pentru industrie este mult prea ambiţios şi dacă asta ne va afecta competitivitatea. Vă pot asigura că executivul comunitar nu vrea să creeze o astfel de situaţie”, a spus Simson.
Presiunile exercitate de Franţa sunt o ultimă dovadă a opoziţiei faţă de planurile ambiţioase ale blocului comunitar de a face tranziţia la neutralitatea climatică până în 2050.
La începutul anului Germania şi-a exprimat şi ea, în ultimul moment, opoziţia, pentru a-şi proteja industria auto de o legislaţie europeană destinată interzicerii comercializării de noi autoturisme cu motoare pe combustie începând din 2035.
Luna trecută, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a cerut o pauză în reglementările UE cu privire la climă, subliniind că o nouă modificare a regulilor i-ar descuraja pe investitori. Zece state membre au cerut Suediei, ţara care deţine preşedinţia rotativă a UE, să găsească o soluţie cât mai rapid posibil.
Miniştrii europeni ai Energiei urmează să se reunească din nou la Luxemburg în de 19 iunie, ocazie cu care va fi discutată şi directiva privind energia din surse regenerabile, dacă nu se va ajunge la o soluţie până atunci.