Cautare




, Contributor

Uncategorized |
|

A trecut sau nu ce e mai rău pentru bănci?

Relansarea economică nu se poate face fără bănci, având în vedere că sectorul bancar furnizează aproximativ 91% din finanțarea totală acordată de sistemul financiar român.
bani_euro_comitet_trecerea_la_euro_incredere.JPG

În cadrul conferințelor de profil, bancherii continuă să vorbească despre o relansare economică despre care susțin că întârzie să apară, despre greșelile din trecut pe care le-au făcut în perioada crizei și mai ales despre o posibilă criză la nivel mondial. Dacă aruncăm o privire asupra industriei bancare în ultimele două decenii, sectorul bancar a făcut față crizei financiare globale și și-a stabilizat contribuția la Produsul Intern Brut (PIB) la peste 30%, trecând printr-o serie de transformări.

Guvernatorul Băncii Naționale Române (BNR), Mugur Isărescu, a declarat recent că „nu doar băncile comerciale au fost nevoite să se transforme, ci și băncile centrale, prin măsurile neconvenționale pe care sunt nevoite să le ia”. Pe de-o parte, optimiștii sunt de părere că pentru a pune bazele unei creșteri economice sustenabile este nevoie ca băncile să învețe din experiențele anterioare. Dar, băncile și instituțiile financiare încă se confruntă cu o serie de deficiențe structurale care diminuează capacitatea de atragere a capitalului și competivitatea față de omoloagele lor din Europa de Est cât și din Vest. Astfel se limitează semnificativ rolul lor de catalizator al creșterii, potrivit celui mai recent studiu comandat de Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) și realizat de Deloitte România.

„Politicile proaste sunt, de regulă, mai ușor de vândut față de cele bune. Există și o replică modernă a legii lui Gresham – moneda bună este scoasă de pe piață de cea rea. Succesul politicilor economice depinde în mod esențial de corelarea diverselor măsuri de coerență și consistență a Guvernului”, a mai spus Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR a mai explicat, în cadrul unei întâlniri organizate de CPBR, că „regândirea erorilor de politică economică este absolut în toate situațiile un proces pe cât de dureros pe atât de necesar, chiar dacă este greu de acceptat de către publicul larg”.

„De altfel, criza economică și financiară ne-a demonstrat (dacă mai era nevoie) încă o dată că nu există un substitut valid pentru politici economice coerente și consecvente. În 2009, România s-a confruntat cu deficite externe majore și fiscale, respectiv un deficit structural de aproximativ 8-9% din PIB și un deficit de cont curent de 12-14%”, a mai adăugat Mugur Isărescu. El a mai punctat că „pierderile de producție din perioada de criză au fost recuperate, creșterea economică actuală este din nou robustă și, judecând după standardele actuale la nivel european, și sustenabilă”.

Mai mult, Mugur Isărescu a explicat că deficitul de cont curent s-a corectat masiv de la valori de 14% la mai puțin de 1% în prezent, iar inflația a atins minime istorice. Cât despre efortul susținut de consolidare fiscală, acesta a condus nu doar la eliminarea deficitului excesiv, dar și la atingerea obiectivului pe termen mediu de deficit structural de 1% la finele lui 2014.

„Dacă la începutul crizei, România nu îndeplinea niciunul dintre criteriile de la Maastricht, acum sunt integral atinse și am ajuns pe un loc fruntaș printre cele cinci țări care nu sunt membre ale zonei euro, iar misiunea viitoare a politicilor economice trebuie să fie accea de a păstra echilibrele restaurate în anii de după criză”, a mai spus acesta.

Despre importanța rezultatelor băncilor, Gelu Gherghescu, partener partener EY Assurance Advisory Services, a spus că este foarte important ca acestea să se îmbunătățească, contribuind astfel la capitalizarea acestora și implicit la creșterea apetitului de creditate. Totuși, a mai adăugat el, în lipsa unor perspective de profitabilitate similare cu cele ale sectoarelor bancare performante din regiune, capitalul nu are nicio motivație să rămână și cu atât mai puțin să vină în sectorul bancar românesc.

Dacă uneori bancherii consideră că pot să vadă lucruri clare în viitor, cărora de cele mai multe ori nu le dau crezare, iar ca țară încă ne aflăm la stadiul la care învățăm lucrurile dint recut, viitorul bate la ușă și băncile trebuie să se adapteze noilor trenduri ale clienților, după cum spune Sergiu Oprescu, directorul Alpha Bank. El a explicat că există și o intenție la nivel european de a standardiza și simplifica băncile, mai ales că tehnologia intră în această lume. Pentru acest an, pe spusele sale, vom vedea creșteri semnificative pe mai multe sectoare, în special pentru că România a devenit o piață atractivă pentru investitori.

Pe de altă parte, profesorul Daniel Dăianu arată că „a crescut numerarul în masa monetară. Avem un sistem bancar aparent sub-dimensionat. Nu ca număr de bănci ci ca stoc de credit al sectorului privat. Lucru care se explică prin fluxurile de bani din economia subterană”. În opinia lui, ne grăbim să aderăm la zona euro, fiindcă „nu înțelegem care sunt problemele cu funcționarea zonei euro și este nevoie de convergență reală petru a nu te sufoca acolo”. El a mai semnalat că există economiști care sunt de părere că se poate intra în zona euro și cu un PIB pe cap de locuitor de 40-50% și că se poate face față. „Eu cred că avem un deficit de analiză economică, vobim foarte puțin despre funcționarea Eurozonei, poate să nu îi supărăm pe unii, pe alții, de exemplu, Cehia ar putea să zică mâine că intră în zona euro, dar nu intră, Polonia, la fel”, a mai afirmat Daniel Dăianu.

Este adevărat că te obligă și tratatele, mai adaugă el, totuși trebuie să te gândești foarte atent la costuri și dezavantaje, „nu mai vorbesc despre faptul că, după ce bați la ușă, nu te primesc automat.  Iar această zonă are imperfecțiuni instituționale. Chiar și Uniunea Bancară este imperfectă, tot bugetele naționale vor prelua povara în cazul unor eșecuri”. În timp ce, pe datele profesorului, economia crește cu o medie de 3% într-un context cu incertitudini foarte mari, pachetul fiscal trebuie să protejeze echilibrele, mai ales că avengura schimbărilor fiscale este foarte mare”. Potrivit acestuia, perioada dificilă în economia europeană va continua, reducerea TVA  va provoca un șoc deflaționist și „am putea avea o deflație temporară, ceea ce va fi o situație curioasă pentru noi”.

Pe baza studiului Deloitte, au fost identificate patru provocări majore care dacă sunt gestionate coerent, ar stimula perfomanța sistemului bancar și ar îmbunătăți semnificativ nivelul serviciilor oferite societății. Prima provocare ar fi recuperarea datoriilor, fiindcă eficiența scăzută a procesului nu facilitează rezolvarea problemelor generate de acumularea acestora. A doua – creșterea economică sustenabilă, căci dezechilibrele socio-demografice actuale și capacitatea limitată de formare a capitalului (intern/prin forțe proprii) restricționează nivelul de bancarizare și reduce posibilitatea sectorului bancar de a contribui la o creștere economică a țării. A treia provocare este eficiența operațională, mai exact nivelul redus de digitalizare din instituțiile publice și infrastructura bancară existentă restricționează eficiența. Cât despre a patra provocare, reglementare și conformitate, aceasta ar adăuga un grad de complexitate contextului general și necesită abilități de adaptare îmbunătățite.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii