FacebookTwitterLinkedIn

Cu o poziție puternică pe piața automotive și în industria turismului, cu proiecte și perspective ambițioase în zona aeronauticii, Brașovul are un potențial uriaș de dezvoltare, potrivit participanților la evenimentul Forbes Best Cities For Business – Brașov.

În opinia acestora, un aspect important pe care antreprenorii din această regiune, alături de autorități, trebuie să mizeze în acest drum al dezvoltării accelerate constă în fructificarea a trei piloni: potențialul tehnologic, resursa umană și educația.

„Brașovul deține deja un hub de cybersecurity și avem o colaborare cu mediul de afaceri și mediul academic pe zona aceasta. Și prioritatea noastră este să extindem această verticală. Ne-am gândit deja și vrem să combinăm teme precum inovația în turism și cea de mediu”, afirmă Allen Coliban, primarul Municipiului Brașov, care subliniază importanța soluționării provocărilor tranziției de la economia de tip industrial-socialist la cea post-industrială.

În opinia edilului, resursa umană reprezintă o componentă fundamentală și pentru mediul de afaceri brașovean și, în timp ce alte județe se plâng de o penurie a forței de muncă, Brașovul trebuie doar să rezolve problema discrepanței dintre zonele cu forță de muncă și cele care raportează deficit.

„Dacă privim către mediile salariale, avem un potențial uriaș de creștere. Dar pentru asta avem nevoie de o viziune nouă, atât din punct de vedere al poziționării economice, cât și din punct de vedere urbanistic. Astfel că, în prezent ne concentrăm pe ceea ce înseamnă mobilitate”, a explicat edilul punctând că cea mai bună soluție pentru a contrabalansa această discrepanță a forței de muncă este de a pune pe roate o mobilitate metropolitană eficientă.

În prezent, harta investițiilor din zona Brașovului arată o creștere semnificativă a acestora în domeniile cu valoare adăugată, dar și în IT. Practic, Brașovul astăzi înseamnă o transformare pozitivă în ceea ce privește structura forței de muncă, este de părere Dinu Mazilu, director zonal Retail BCR. „Brașovul se află acum într-o perioadă de tranziție. Asta vedem și noi ca finanțatori că se întâmplă de o perioadă încoace și credem că va continua acest proces. Vorbim aici și despre o schimbare vizibilă atât în ceea ce privește structura veniturilor în economia locală și regională. Brașovul are deja o bază solidă de specialiști în domeniile industriale, fiind un centru universitar cu tradiție în aceste zone”.

În ultimii trei ani, în zona Transilvaniei, BCR a finanțat aproximativ 3.000 de companii, fie prin finanțare directă, fie prin produse de leasing.

Despre oportunitățile și provocările în dezvoltarea economică regională a vorbit și Florin Mureșan, director general Miele Tehnica. Acesta a mărturisit că „lingura și furculița” unui antreprenor nou-venit într-o regiune sunt și vor rămâne infrastructura și personalul calificat.

„Dacă noi, ca oameni de afaceri, nu putem să avem foarte mare influență în zona de infrastructură, referitor la partea cu personalul calificat avem avantajul că Brașovul deține cea mai mare universitate din centrul țării. Iar, din acest punct de vedere, încercăm să avem cât mai multe colaborări cu mediul academic”, a completat Florin Mureșan.

În acest sens, numai anul trecut Miele Tehnica a accesat fonduri europene în valoare de jumătate de milion de euro, prin care a adus în companie 250 de elevi din învățământul liceal pentru a-i pregăti din punct de vedere profesional.

„Pregătim viitorii tehnicieni și, dacă vor să meargă mai departe, suntem dispuși să-i pregătim și pentru profesia de ingineri”, a conchis Florin Mureșan.

Episodul pandemic provocat de răspândirea virusului SARS CoV-2 a reprezentat fără îndoială o adevărată provocare și pentru mediul de afaceri din Brașov. Mulți antreprenori brașoveni s-au văzut nevoiți să-și modifice planurile de business în funcție de perioadele fluctuante care veneau în urma restricțiilor. Însă, criza sanitară nu a fost un motiv destul de puternic pentru a înfrâna mediul de afaceri brașovean.

„În ultimele 18 luni, de când a venit pandemia, Brașovul nu a avut oscilații atât de mari în ceea ce privește evoluția mediului de afaceri, și asta datorită tacticilor aplicate de companii și de autorități. Am observat din partea autorităților punerea pe picioare a unui sistem puternic de accelerare a digitalizării și ne așteptăm să resimțit acest trend și în viitor în modul de interacțiune cu autoritățile”, a completat și Willy Dicu, CEO Teilor, care a menționat că, în opinia sa, punctul forte al orașului Brașov rămâne turismul.

Tot către partea de turism privește și Daniel Penciuc, Managing Partner Nordis Brașov, care pune accent pe dezvoltarea acestui sector prin prisma realizării unor investiții de anvergură.

„Din punctul nostru de vedere, Brașovul este un oraș unde era primordial să fim prezenți. Este orașul numărul doi ca număr de turiști după București. Oportunitatea este foarte mare pe partea turistică, pentru că orașul reprezintă poarta de intrare către toată Transilvania, atât pentru turistul român, cât și pentru cel străin”.

Cele mai recente date ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) relevă modul inegal în care pandemia a afectat județele țării din punct de vedere economic. Brașovul, alături de județe precum Cluj și Sibiu, au continuat să ofere semnale pozitive în mediul de afaceri local. Un exemplu în acest sens este anunțul făcut de autoritățile brașovene în luna octombrie conform căruia, la sfârșitul anului viitor, aeroportul de la Brașov va deveni operațional.

„Acesta este unul dintre cele mai importante proiecte care-și vor pune amprenta într-un mod foarte pozitiv asupra economiei Brașovului”, a specificat

Florin Madar, fondator și director general Temad Co SRL, care și-a arătat pragmatismul din calitatea sa de antreprenor atrăgând atenția autorităților că, pentru a facilita totuși bunul mers al unei afacerii, este nevoie de debirocratizarea activităților realizate în și de primărie.

De cealaltă parte, Răzvan Predica, Country Manager Affidea România, conturează rețeta unui business de succes în jurul procesului de digitalizare. Din prisma unui jucător important pe scena de afaceri locală, care are ca obiect de activitate principal oferirea de servicii medicale, oficialul Affidea România consideră că, în această perioadă, mai mult ca oricând, pe primul plan trebuie să fie pus pacientul.

„Fiecare dintre noi a observat că în acest moment, sistemul de sănătate în România este subdezvoltat. De aici vine și nevoia de extindere a business-urilor din acest spectru. Din acest punct de vedere, pentru noi, criza aceasta sanitară a reprezentat un moment prielnic în dezvoltarea categoriei de «contact center»”, a afirmat Răzvan Predica, bifând pe lista proiectelor finalizate în acest sens înființarea unui call center, care are rolul de a gestiona mai bine relațiile dintre cadrele medicale și pacienți.

Pentru Adrian Nechita, directorul regional pentru corporații în cadrul Raiffeisen Bank, nevoile actuale necesare unui finanțator pentru a-și consolida rolul în mediul de afaceri local se îndreaptă în special către o relație de încredere cu partenerii.

„În primul rând, trebuie să fii un partener activ și să cunoști care sunt nevoile clientului. Scopul nostru este ca soluția de finanțare să fie cea mai potrivită pentru clienți, dar acest lucru ține de modul în care colaborăm cu partenerul respectiv”, a spus Adrian Nechita, care consideră că este nevoie de investiții și de parteneri care să aibă curajul să facă investiții.

Evenimentul Forbes Best Cities For Business – Brașov a fost realizat cu sprijinul partenerilor: Carrefour, Nordis Group, TEILOR, Nespresso, Raiffeisen Bank, BCR, Affidea, TEMAD Romania și Econstrukt.ro.