La acest moment, “cel mai îngrijorător lucru pare a fi dificultatea sectorului energetic de a recupera decalajele din trecut în materie de infrastructură și de a se adapta rigorilor noilor tehnologii”, declară Adrian Moraru, Membru al Directoratului CNTEE Transelectrica. În aceste condiții, continuă el, devine imperioasă accelerarea ritmului de realizare a investițiilor în acest sector.
Pentru anul în curs, Transelectrica a conturat un plan de investiții în valoare de 307 milioane de lei, în timp ce pentru 2022 sunt propuse investiții de 418 milioane de lei, spune Adrian Moraru, în exclusivitate pentru Forbes România. “În 2021 se lucrează la mai multe proiecte importante, cum ar fi LEA 400 kV Cernavodă-Stâlpu, LEA 400 kV Smârdan-Gutinaș, trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porțile de Fier – Anina – Reșița – Timișoara – Săcălaz – Arad sau extinderea stației de 400 kV Cernavodă”, expune Adrian Moraru, cu mențiunea că aceste sume ar putea crește, după aplicarea măsurilor interne menite să accelereze programul de investiții și după o prioritizare a proiectelor.
Mandatul actualei conduceri a transportatorului național de energie electrică este provizoriu și are o durată de 4 luni, cu posibilitatea de prelungire. Însă obiectivele companiei nu sunt plasate doar în termen de mandat. “Anul 2030 este foarte aproape din perspectivă investițională și trebuie să avem deja imaginea clară asupra a cum va arăta rețeaua de transport în acel an”. Drept pentru care, Transelectrica a propus public o listă cu 20 de proiecte, în vederea creșterii capacității de transport al energiei electrice atât intern, cât și pe plan european. O parte din aceste proiecte au ca scop “asigurarea posibilității de evacuare a energiei electrice din zona Dobrogea, unde există cele mai multe proiecte viitoare pentru exploatarea surselor regenerabile (inclusiv proiecte de tipul centralelor eoliene offshore în Marea Neagră)”, explică Adrian Moraru. “Nu vom neglija proiectele care asigură interconectări cu țările vecine sau pe cele de infrastructură mare, cu scopul închiderii inelului de 400 kV din jurul țării și a inelului din jurul capitalei”, adaugă el.
O parte din aceste proiecte ar putea fi finalizate sau vor avea un nivel avansat de realizare până cel târziu în anul 2026, “urmând ca cele care nu sunt încă la maturitate să fie finalizate treptat până în anul 2030”.
“Planificarea noastră ține cont de țintele pe care România trebuie să le îndeplinească până în 2026, 2030 și 2050. Reducerea emisiilor pentru anul 2030 cu 55% față de anul 1990 sau 40% din mixul de energie să provină din surse regenerabile în anul 2030 sunt doar două dintre țintele pe care inclusiv Transelectrica le are în vedere în stabilirea programului de investiții“, mai menționează el.
Privind întreg sectorul, Adrian Moraru observă o tendință către zona energiei regenerabile și “către metode inovatoare de producție, așa cum sunt centralele ce au la bază hidrogenul sau centralele eoliene offshore”. De asemenea, la acest moment, problemele pieței sunt date de provocările economice ale interconectării piețelor de energie și de impactul pe care îl au obligațiile de reducere a emisiilor de carbon în producția de energie electrică, mai explică el. “Momentan, sursele regenerabile de producție sunt prea volatile pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic și este încă nevoie de producție constantă. De aceea, această tranziție pare puțin prea rapidă pentru a asigura și stabilitatea prețurilor”, conchide el.