Vaslui, Botoșani și Giurgiu sunt județele din România cu cea mai scăzută putere de cumpărare, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare NielsenIQ (NIQ). Analiza conturează o adevărată hartă a puterii de cumpărare la nivel național și evidențiază diferențele importante dintre regiunile țării.
Cele mai slabe valori sunt înregistrate în Moldova și Muntenia. În cazul județelor Vaslui, Botoșani și Giurgiu, puterea de cumpărare se situează la mai puțin de 80% din media națională.
Județele cu cea mai mică putere de cumpărare
Alte șase județe se află, de asemenea, mult sub media națională, cu valori cuprinse între 80% și 88%. Este vorba despre Suceava, Vrancea, Ialomița, Călărași, Teleorman și Dâmbovița.
Datele indică astfel o concentrare a județelor cu putere de cumpărare redusă în regiunile Moldovei și Munteniei, inclusiv în zone aflate în apropierea Capitalei.
În schimb, situația este radical diferită în marile centre economice ale țării.
Bucureștiul conduce detașat clasamentul
Capitala are cea mai ridicată putere de cumpărare din România, aceasta depășind 120% din media națională. Bucureștiul este urmat de județele Cluj și Timiș, cu valori cuprinse între 112% și 120%.
Ilfov, Brașov, Sibiu și Hunedoara se află, la rândul lor, peste media națională, în intervalul 104%-112%.
Restul județelor sunt distribuite în cele două categorii intermediare, respectiv între 88% și 96% și între 96% și 104% din puterea de cumpărare medie la nivel național.
Schimbare importantă față de 2024
Clasamentul arată o modificare semnificativă față de anul precedent. În 2024, aproximativ jumătate dintre județele României aveau o putere de cumpărare cu cel puțin 20% sub media națională.
Un an mai târziu, doar trei județe mai figurează în această categorie: Vaslui, Botoșani și Giurgiu. Județe precum Bacău, Buzău, Covasna, Maramureș, Neamț și Vâlcea au reușit să iasă din zona celor mai slabe valori.
Autostrăzile pot schimba economia regiunilor
Analiștii consideră că evoluția unor județe poate fi pusă și pe seama investițiilor în infrastructura de transport. Un exemplu important este Autostrada Moldovei, care schimbă accesibilitatea unei regiuni considerată mult timp izolată din punctul de vedere al infrastructurii rutiere rapide.
Reducerea timpului de călătorie către București poate avea efecte asupra investițiilor, comerțului și dezvoltării afacerilor locale. Pe măsură ce noi tronsoane de autostradă sunt finalizate, conectarea Moldovei la principalele centre economice ale țării ar putea contribui la reducerea diferențelor regionale de dezvoltare și, implicit, la creșterea puterii de cumpărare.
Datele NielsenIQ arată însă că decalajele sunt încă semnificative, iar Vaslui, Botoșani și Giurgiu rămân județele cu cea mai redusă putere de cumpărare din România.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
