Pentru prima oară în istorie, o inovație nu vizează doar îmbunătățirea industriei, ci intervine direct asupra ființei umane. Tolga Banyocu, Deputy General Manager, Client Solutions Area la Garanti BBVA România, a spus în cadrul Forbes Business Festival că AI-ul nu înlocuiește doar procese. Spre deosebire de revoluțiile industriale anterioare, care vizau fabrici și sisteme de producție. Un exemplu relevant a fost oferit recent de Goldman Sachs, unde un proces de IPO, care în mod obișnuit ar fi durat două luni și ar fi implicat cinci persoane, a fost realizat de un AI în două minute. Întrebarea devine, astfel, inevitabilă: de ce ar mai plăti companiile pentru munca pe care o poate face un algoritm în timp record?
Pentru Tolga Banyocu, răspunsul nu stă în frică, ci în adaptare. Dacă inteligența artificială este văzută ca o amenințare, atunci pierdem oportunitatea de a o transforma într-o superputere. Exact cum Spider-Man a fost mușcat și a devenit erou sau cum Hulk a fost expus la radiații și a căpătat forță, tot așa și AI-ul, dacă este înțeles și folosit corect, poate deveni un catalizator uriaș pentru potențialul uman.
Garanti BBVA deja experimentează în această direcție. Banca a creat un personaj digital animat cu ajutorul unor platforme precum Runway, Midjourney și Eleven Labs, care oferă educație financiară în timp real, cu voce și personalitate. De la un simplu chatbot s-a ajuns la o „persoană AI”, care are misiunea de a ghida clienții în aplicațiile de mobile banking, pe site și în interacțiunile de zi cu zi. Este doar începutul, afirmă Tolga Banyocu, care vede în viitor ca fiecare utilizator să aibă propriul său consilier financiar digital, adaptat nevoilor și comportamentului său.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
Discursul său nu s-a oprit însă la viitorul bankingului, ci a mers mai departe, trasând o radiografie sinceră a decalajului pe care România îl are față de media Uniunii Europene în materie de educație, cercetare și adoptare a tehnologiilor emergente. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor este la jumătate față de media europeană, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare sunt de patru ori mai mici, iar rata de adopție a AI în companii este abia la 1%. În același timp, populația scade, îmbătrânește, iar exodul tinerilor continuă.
Pentru a evita marginalizarea, România are nevoie urgentă de o strategie națională coerentă. Tolga Banyocu propune înființarea unui Consiliu Național pentru AI, cu autoritate guvernamentală și implicare din partea mediului de afaceri și academic. Educația trebuie reformată pentru a introduce noțiuni de inteligență artificială, analiză de date și etică tehnologică încă din școală. Trebuie stimulată întoarcerea diasporei din domeniul tech, prin crearea de huburi de inovație cu fiscalitate redusă, infrastructură accesibilă și un mediu propice pentru testarea de soluții.
În final, mesajul său a fost clar: nu e vorba de a concura cu AI-ul, ci de a învăța să-l orchestrăm. Cei care vor ști să îl integreze inteligent în viața personală și profesională vor avea un avantaj major. România poate fi lider dacă acționează acum. Pentru că, în epoca vitezei algoritmice, cine întârzie, rămâne în urmă.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.