Pe Ruben Perju îl cunosc în calitate de cofondator al brandului românesc de ceasuri Noah, un concept original de ceasuri cu carcasa realizată din lemn de diferite esențe. Însă în acest interviu îl veți descoperi pe Ruben Perju fondatorul și proprietarul Tinovø, un nou concept de cazare, născut dintr-o descoperire neașteptată.
Când ți-a venit ideea cabanei și cum ai ales locația?
Într-o zi de vară a anului 2018, am decis împreună cu soția mea să mergem în vizită la părinți în orașul natal, Suceava.
Drumul de la Cluj-Napoca până la Suceava este de 300 km și aproximativ cinci-șase ore. Fără a fi presați de timp, pe la jumătatea drumului, am avut ideea de a explora zona Pasul Tihuța, luând-o pe un drum necunoscut care intră în pădurea deasă de conifere.
În perioada aceea, aveam o rulotă și chiar căutam zone frumoase ale României în care puteam planta rulota pentru câteva nopți. După 7 km de drum forestier, eram 100% siguri că acesta se va termina într-o barieră. Mare ne-a fost surpriza când, din pădurea întunecată, am intrat într-un luminiș, care era, de fapt, capătul satului Dornișoara. Chiar la prima casă din sat era la poartă domnul Nelu, localnic născut și crescut acolo în sat, cu care am intrat în vorbă. După ce l-am felicitat pentru gospodărie și pentru zona superbă pe care a ales-o să-și ridice casa, am aflat că proprietatea de vizavi se vinde. Murise bătrânul. La o săptămână după această discuție, am achiziționat terenul.
Acela a fost momentul în care inspirația de la Dumnezeu s-a întâlnit cu oportunitatea (terenul) și cu experiența mea de tânăr arhitect. Acolo s-a născut ideea cabanei. Dacă mă întrebi acum de ce am ales acel teren dintre altele 1.000, nu știu să-ți spun. Așa am simțit și am acționat instinctiv. Acum, după mai bine de un an de la inaugurare, s-a dovedit că a fost o decizie înțeleaptă.
De unde te-ai inspirat?
Ca arhitect, îți creezi o „bibliotecă” proprie de idei pe care le colectezi în fiecare zi printr-un proces uneori conștient, dar de foarte multe ori inconștient. Vezi lucruri, culori, asocieri, proporții care sunt imediat filtrate și aranjate pe raft sau aruncate la gunoi.
Este evident că arhitectura scandinavă și minimalismul nordic, învățate în facultate și adunate în ultimii 10 ani, fac parte din biblioteca mea proprie. Astfel, atunci când a trebuit să concep un proiect de arhitectură în care mi-ar plăcea să locuiesc, am folosit toate elementele bune și frumoase adunate de-a lungul timpului. Aveam toate piesele. Trebuia doar să le pun laolaltă. Așa a rezultat cabana Tinovø. Evident, conceptul de „A frame“ nu îmi aparține. Sunt poate chiar sute de construcții în formă de A în țările nordice.
De unde numele Tinovø?
Mi-am dorit un nume care să susțină conceptul arhitectural scandinav, dar care, în același timp, să aibă o legătură puternică cu zona geografică. În apropierea cabanei avem o superbă rezervație naturală, unică în Europa, pe nume Tinovul Mare. Înainte să ajung pentru prima dată în Dornișoara, eu nu am știut de această superbă rezervație naturală, chiar dacă am trecut de sute de ori pe lângă ea.
Acest lucru m-a impulsionat să promovez zona respectivă cu tot ce are ea de oferit. Și faptul că toată lumea mă întreabă de unde vine numele este un pretext extraordinar să le povestesc despre Tinovul Mare și să-i invit la o plimbare prin „Pădurea siberiană”.
Cât a durat construcția și cine s-a ocupat de șantier?
Acest șantier nu a fost unul tipic deoarece nu am avut o echipă angajată pentru a construi cabana. M-am ocupat personal de această construcție. De la săpăturile pentru fundație până la ultima piesă de mobilier.
Îmi place să spun că eu am fost și arhitectul, și constructorul, și beneficiarul. Evident, am avut familia aproape de mine, câțiva zilieri și câțiva prieteni care reușeau să vină în weekenduri.
Timp de un an și jumătate, am venit pe șantier de joi până sâmbătă. În rest, când nu eram eu acolo, lucrurile nu avansau deloc. Mi-a plăcut enorm șantierul! Altfel nu înțeleg cum reușeam să mă trezesc joi la ora 4.30 dimineața, să iau oamenii din Cluj și să conduc trei ore până în Dornișoara. Și vorbim de un an și jumătate. Domnul Nelu a fost întotdeauna omul meu de încredere care supraveghea șantierul atunci când eu nu eram prezent.
Care a fost investiția?
Când am tras linie la final, am ajuns undeva la 70.000 euro fără teren. Dacă calculăm și terenul, vorbim de 75.000 euro.
Ce rezultate previzionezi?
Am pornit acest proiect ca și business. În momentul în care făceam P&L-ul, am pornit de la premisa că vom reuși să închiriem toate weekendurile dintr-un an. În acest scenariu vorbim de un business care se autosusține și e puțin pe plus. Ceea ce era perfect ținând cont că nu îmi consumă decât două ore pe săptămână pe partea de marketing. În primele 12 luni de la inaugurare, am avut un grad de ocupare de aproximativ 80%, lucru care ne-a întrecut toate așteptările. Cu mult!
Ai planuri de extindere?
În momentul în care am achiziționat terenul, am prevăzut două construcții. Acesta este motivul pentru care cabana Tinovø a fost amplasată în partea estică a terenului și a rămas suficient loc pe partea vestică pentru o a doua cabană.
A doua cabană va fi diferită și va avea o capacitate de maximum patru persoane. Astfel vom putea să acoperim și cererile pe care le primim de la cupluri sau grupuri de trei-patru persoane. Pe lângă această nouă cabană pe care dorim să o dezvoltăm în primăvară-vară în cadrul Tinovø, lucrez la unul dintre cele mai spectaculoase concepte de unități de cazare pe care le-ați văzut vreodată. Cu ajutorul lui Dumnezeu, vom reuși să îl implementăm anul acesta în România.
Unde găsim cabana? Pe ce platforme?
Inițial, am listat cabana pe Booking.com și airbnb.com, însă, după câteva luni, am văzut că interesul este scăzut pe acele platforme și am renunțat la ele. Am optat pentru operarea cabanei în regie proprie, pe site-ul propriu www.tinovo.ro. Pentru noi este mai simplu și mai profitabil.
Cum vezi evoluția viitoare a turismului, după doi ani foarte dificili?
Din decembrie 2020 până în decembrie 2021, am văzut foarte multă efervescență în turismul din România. Am discutat cu mai mulți proprietari de cabane și lucrurile au stat nesperat de bine. Pandemia ne-a limitat foarte mult opțiunile în materie de concedii/călătorii, iar oamenii au dat năvală pe toate unitățile de cazare. Părerea mea proprie este că fața turismului la nivel mondial începe să se schimbe.
Am observat o cerere din ce în ce mai mare pentru unități de cazare care ies din tipare fie prin poziția geografică, fie prin conceptul arhitectural sau pachetul de experiențe inedite oferit. Momentan, această cerere este acoperită doar în proporție de 20%. Restul de 80% trebuie să scadă standardele și să accepte unități de cazare banale (tipice pensiuni/cabane cu o arhitectură slabă și o abordare neprietenoasă).
Pentru mine este foarte clar că pentru a avea succes în acest domeniu trebuie să te faci remarcat. Este foarte greu să atragi constant oameni la unitatea ta de cazare dacă nu reușești să impresionezi fie prin conceptul arhitectural, fie prin zona geografică, fie prin pachetul de experiențe inedite oferit.
Cred că este foarte mult loc de inovație în domeniul turismului, și oricine este dispus să se reinventeze și să ofere o experiență inedită va reuși să-și asigure o poziție privilegiată, clienți de calitate și promovare organică.