Timp de ani de zile, Harvard College China Forum a strâns laolaltă mogulii din afaceri, iar printre aceștia au fost Jack Ma, fondatorul Alibaba Group Holding Ltd., Lei Jun de la Xiaomi Corp., Stephen Schwarzman de la Blackstone Inc. și Ray Dalio de la Bridgewater Associates LP.
Invitați de studenți – unii dintre aceștia fiind și copiii miliardarilor chinezi – participanții din cele două cele mai mari economii ale lumii – SUA și China – obișnuiau să se întâlnească în fiecare an într-un schimb animat de idei, demonstrând că puterea bogăției depășește disputele geopolitice.
Potrivit Bloomberg, astfel de scene sunt acum mai rare. Tensiunile dintre SUA și China sunt atât de mari, încât la Forumul China din acest an, în Cambridge, Massachusetts, doar câțiva executivi din China continentală au venit în persoană.
În ceea ce privește studenții de elită care au ridicat profilul Forumului China în trecut, mulți se îndreaptă spre casă. Unul dintre organizatorii recenti ai summit-ului, Zhang, este fiica fondatorului unuia dintre cei mai mari comercianți cu amănuntul din China. Tânăra de 25 de ani, care a cerut să nu i se dezvăluie numele complet din motive de confidențialitate, a crescut în zona Bay Area cu mama ei, în timp ce tatăl ei a rămas în Beijing. Copilăria lui Zhang a fost împărțită între două culturi, datorită acestui modus operandi pentru super-bogații Chinei.
Zhang vorbește cu un accent californian, a făcut canotaj la Harvard și este fluentă în spaniolă. Întrebată de Bloombergdacă se identifică mai mult cu cultura chineză sau cu cea americană, Zhang a spus că aceasta este pentru ea “o întrebare existențială”.
În 2020 ea a decis să facă o pauză în călătoria ei în SUA, spunând “Parcă simți că trebuie să alegi o parte sau să te angajezi într-o parte a lumii în acest moment” și cerând ca tatăl ei să nu fie identificat în articolul publicat de Bloomberg.
Zhang a simțit că în acest moment China are mai mult de oferit: “Înțelegerea societății, a economiei și a guvernului chinez este într-un fel un lucru necesar pentru generația noastră, în special pentru cei care au legături cu China”.
Zhang nu este singura care crede așa. Ea face parte dintr-un val crescând de tineri chinezi care se întorc pe continent și renunță la ceea ce erau cândva job-uri și cetățenii străine râvnite. Și în timp ce China se confruntă cu cel mai mare exod almilionarilor din lume și cu creșterea fluxurilor de capital, tensiunile geopolitice crescânde și percepția unei ostilități crescute în străinătate față de cetățenii chinezi schimbă calculele.
În 2022 numărul absolvenților chinezi de peste hotare care s-au întors acasă a crescut cu 8,6% față de anul anterior, potrivit Rețelei de Informații pentru Resurse Umane și Securitate Socială.
În timp ce numărul studenților chinezi care studiază în străinătate a crescut, tot mai mulți aleg să se întoarcă acasă. Raportul între cei care se întorc și cei care se înscriu la universitățile din străinătate a crescut de la 23% la începutul secolului la 82% în 2019 – când peste 580.000 de studenți chinezi de peste hotare s-au întors în țară.
Născută în perioada de vârf al relațiilor SUA-China, cu globalizarea ferm ancorată, Generația Z din China ajunge acum la maturitate într-o lume foarte diferită, protecționistă. Multe companii internaționale își mută producția din China; SUA și aliații săi restricționează accesul Chinei la semiconductori de vârf; Beijing strânge fluxul de informații; acuzații de furt de tehnologie bântuie atât executivii chinezi, cât și academicienii din SUA.
Decuplarea celor două cele mai mari economii ale lumii răstoarnă viața celor mai ambițioși studenți chinezi, care acum se confruntă cu cereri de vize în străinătate respinse și cu creșterea șomajului în rândul tinerilor acasă.
Tinerii cei mai privilegiați și mai cosmopoliți sunt feriți de mare parte din consecințele economice și au mult mai multe opțiuni la îndemână, datorită bogăției familiei și conexiunilor care vin cu aceasta. Plasele de siguranță pe care le au aceștia și resursele economice disponibile înseamnă că sunt dispuși să suporte șocul cultural invers și să se confrunte cu riscul persistent al posibilelor represiuni asupra celor înstăriți: “Generația Z înțelege dificultățile de a fi în China, dar simtecă există mai multe oportunități dacă încearcă să își dezvolte afacerea în Asia”, a declarat Marshall Jen, consilier principal la firma de consultanță în afaceri de familie G. Li & Co.
Jen vine și el dintr-o familie bogată – tatăl său deține una dintre cele mai mari companii de școli internaționale din Chinași spune despre copiii multora dintre clienții lui că “Nu ar vrea să meargă în Europa sau în America de Nord.”
Oportunitățile sunt numeroase pentru cei bine conectați în China. “Există un deficit uriaș de talente în multe sectoare, inclusiv semiconductori, industria farmaceutică și alte sectoare de servicii de înaltă calificare”, a declarat Keyu Jin, autoarea cărții “The New China Playbook”. “Ceea ce pot oferi „broaștele de mare” care se diferențiază de colegii lor educați în țară poate fi mai multă experiență practică, pricepere în afaceri și o perspectivă globală”, a adăugat ea, folosind metafora chineză pentru talentele educate în străinătate care se întorc pe continent.
Copiii averii formează un cerc mic al celor 1% dintre cei mai bogați, care includ și persoane precum Alice Ho, cea mai tânără fiică a unui mogul al jocurilor de noroc, și Marco Ren, fiul unui mogul imobiliar din Chongqing.
Etichetați de către presă drept “fuerdai” – adică a doua generație bogată, moștenitorii bogaților au învățat la cele mai bune școli din lume, trecând ușor între China comunistă și leagănul intelectual al Occidentului și acumulând capitalul social care rămâne eluziv pentru părinții lor.
Feed-ul de social media al lui Ho pe site-ul chinez de microblogging Weibo este un mix de petreceri Coachella, petreceri Art Basel și concerte Blackpink, intercalate cu imaginea sa în blazer la Forumul Economic Mondial din Tianjin și discuții despre climă.
Fiica fostului miliardar proprietar de cazinouri Stanley Ho locuiește acum în Beijing și este lider în Global Alliance of Universities on Climate, după o perioadă petrecută în programul Schwarzman Scholars al Universității Tsinghua.
Este prima dată când trăiește pe continent după copilăria petrecută în Hong Kong, liceul în Regatul Unit și facultatea la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, unde a fost și connection officer pentru Forumul China de la Harvard.
Schimbările climatice “sunt o problemă care va afecta generația noastră, Generația Z – nu numai în țările dezvoltate, ci și în țările în curs de dezvoltare”, a spus Ho, care a condus o delegație de tineri la Sharm El-Sheikh pentru COP27 în noiembrie anul trecut. “Nu sunt interesată de bani”, a adăugat ea. “Vreau doar să ajut cât mai multe persoane.”
Alegerea vieții în China îi supune pe mulți dintre cei mai bogați tineri cu vârstă în jurul a douăzeci de ani unui scrutinminuțios într-o lume nesigură. Beijing își întărește controlul asupra bogăției din țară pe măsură ce inegalitățile se adâncesc și mobilitatea socială a Chinei, mult aclamată, își pierde vigoarea.
Imaginile de pe social media cu “fuerdai” arzând bani, cumpărând ceasuri Apple pentru animale de companie și accidentând Ferrari au adăugat resentimente, iar populația din canalele de social media chineze este gata să taxeze aspruorice semn de comportament nepotrivit sau de neloialitate, ceea ce ar putea avea repercusiuni grave pentru familiile Gen Z bine-stabilite.
Mantra acum este “rămâi modest, rămâi tăcut”, a spus Jen, consilierul în afaceri de familie. Și în timp ce banii și privilegiile continuă să deschidă uși într-o societate care pune accent pe guanxi, adică pe conexiuni, acum este din ce în ce mai imperativ să se ascundă semnele de privilegiu sau să se dovedească că acesta este canalizat în folosul comun.
Există excepții: tatăl lui Marco Ren (24), mogulul imobiliar, a fost mult și negativ circulat pe Weibo în martie după ce a cheltuit 10 milioane de yuani (1,4 milioane de dolari) cumpărând o companie care oferea antrenament de baschet pentru fiul său, după ce proprietarul anterior a avut probleme de lichiditate. “A fost exagerat”, a spus Ren. “Adevărul este că nu mă simt ca un fuerdai.” Cu toate acestea, majoritatea celor mai bogați sunt prudenți în ceea ce privește asocierea cu consumul conspicuu și precauți în ceea ce privește activismul politic.
Ho (24) a scris un scurt eseu pentru ziarul guvernamental China Daily în iunie, îndemnând alți tineri din Hong Kong să profite de “oportunitățile pe care dezvoltarea Chinei le oferă”. A încheiat cu: “Am încredere deplină în viitorul Hong Kong. Cu principiul «o țară, două sisteme» și cu sprijinul patrioților care guvernează Hong Kong, cred că orașul va continua să prospere menținându-și identitatea și cultura unice.”
Prin alegerea Chinei, reprezentanții Generației Z precum Zhang temperează o creștere a exodului de bani din cea de-a doua cea mai mare economie a lumii.
Magnații chinezi care au construit unele dintre cele mai mari întreprinderi din lume în momentul în care națiunea s-a deschis capitalismului în anii 1970 dețin acum aproape 1,1 trilioane de dolari din avere cumulată, pe care moștenitorii lor probabil o vor controla în viitor. Majoritatea acestor moștenitori sunt interesați de antreprenoriat în China sau de investiții prin birourile de familie din Singapore și Hong Kong, mai degrabă decât în Occident, potrivit spuselor lui Jen, care este și directorul executiv al Centrului pentru Afaceri de Familie de la Universitatea Chineză din Hong Kong.
Alegerile lor au consecințe mai grave, însă. Repatrierea acestor indivizi privează SUA și aliații săi de cunoștințe intime despre modul în care funcționează a doua cea mai mare economie a lumii. Deteriorarea înțelegerii funcționează în ambele sensuri: sondajele arată că tinerii chinezi au o imagine mai negativă despre America decât au părinții lor, cu excepția semnificativă a celor care au studiat în SUA.
Deși rămâne principala opțiune pentru studenții chinezi care vor să studieze în străinătate, numărul studenților înmatriculați în SUA a scăzut cu 29% în ianuarie 2023 față de aceeași lună din 2020.
Aproximativ două cincimi dintre chinezii care caută educație postuniversitară în străinătate favorizează acum o țară mai prietenoasă față de China, potrivit unui raport din mai al New Oriental Education and Technology Group, citat de Bloomberg.