Am avut plăcerea să particip la Chişinău, alături de Anca Dragu – guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, François Villeroy de Galhau – guvernator al Băncii Naţionale a Franţei, Jasmina Selimović – guvernator al Băncii Centrale din Bosnia, precum şi numeroşi bancheri centrali, experţi, cercetători şi reprezentanţi ai sectorului financiar, la prima mare conferinţă internaţională organizată de Banca Naţională a Moldovei, în parteneriat cu Banca Naţională a României şi Banque de France: “New Technology for Old Markets”.
În deschiderea conferinţei, am reafirmat parteneriatul apropiat şi durabil dintre Banca Naţională a României şi Banca Naţională a Moldovei, subliniind legăturile de încredere şi cooperare care ne unesc, precum şi angajamentul nostru comun pentru o bună guvernare, rezilienţă financiară şi pentru construirea unei viziuni comune de viitor în cadrul Uniunii Europene.
Anul acesta are o semnificaţie specială pentru România: marcăm 145 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale a României. Timp de aproape o sută şi jumătate de ani am traversat furtuni financiare, am adoptat tranziţii economice şi ne-am adaptat la realităţi de piaţă în continuă schimbare.
Tema conferinţei – New Technology for Old Markets – este extrem de oportună. Trăim într-o lume în care schimbarea nu bate la uşă, ci intră cu forţă, reclamă atenţie maximă şi rescrie regulile. Economiile emergente ca ale noastre se află la o răscruce: transformarea digitală aduce oportunităţi majore pentru creştere şi incluziune, dar cere viteză şi rezilienţă fără precedent. Nu este suficient să urmăm tendinţele – trebuie să le creăm.
Transformarea digitală nu mai este doar un proiect secundar; este scena principală, nucleul competitivităţii pentru economiile emergente aflate la răspântie. De la plăţi în timp real la scorare de credit digitală, de la open banking la evaluarea de risc, ecosistemul financiar se reinventează; tehnologia extinde accesul la finanţare. Totuşi, transformarea trebuie să fie însoţită de obiective clare. Provocarea constă în aşa ceva încât inovaţia să deservească economia reală şi să întărească rezilienţa, nu să genereze noi vulnerabilităţi.
În mai puţin de un deceniu, ascensiunea unor tehnologii inovatoare precum criptomonedele şi blockchain-ul a condus la salturi în fintech, impulsionate de descentralizare, automatizare şi servicii personalizate. Pandemia a fost un catalizator care a impus strategiile digitale ca normă, făcând ca tehnologiile emergente să capete un rol central în remodelarea sistemului financiar şi monetar.
Astăzi discutăm tot mai mult despre când şi cum peisajul financiar şi monetar va fi transformat semnificativ de soluţii precum moneda digitală emisă de banca centrală, tehnologia registrului distribuit sau inteligenţa artificială. De aceea, provocările tehnologice cu care ne confruntăm creează premise noi; ele îmbunătăţesc calitatea şi eficienţa implementării politicilor monetare şi sprijină coordonarea puternică, credibilă, între politicile publice.
Accentul nu cade doar pe viteză şi comoditate, ci şi pe securitatea sistemelor de plată. Consumatorii se aşteaptă la soluţii rapide şi sigure: plăţi contactless, portofele digitale, plăţi instantanee. Recunoaștem rolul companiilor fintech şi al open banking în stimularea competiţiei. Banca Naţională a României oferă startup-urilor mentorat şi expertiză pentru a dezvolta soluţii inovatoare şi pentru a le testa eficient. Din perspectiva noastră, tranziţia de la proiecte pilot la adopţie sistemică implică nu doar tehnologie, ci și coordonare internațională și standarde comune.
Tehnologia singură nu poate fi motorul progresului; dimensiunea umană este la fel de vitală, iar leadershipul, în toate formele sale, devine piatra de temelie a progresului. Sunt mândru că această conferinţă oferă o platformă liderelor femei din sectorul financiar, oferindu-le şansa de a inspira şi mentoriza generaţia următoare. O economie digitală construită fără egalitate de gen ar fi o oportunitate ratată – de a fi mai puternici, mai creativi şi mai sustenabili.
Transformările structurale trebuie privite dintr-o perspectivă națională mai largă. Acum două decenii, România s-a angajat într-unul dintre cele mai semnificative proiecte de ţară: aderarea la Uniunea Europeană. Dezvoltarea economică și socială a fost modelată de îndeplinirea acestui ideal. În prezent, autorităţile din Moldova fac eforturi reale pentru accelerarea procesului de aderare la UE, iar România transmite sincere felicitări pentru progresele semnificative către acest obiectiv național.
În vremuri de criză geopolitică, relaţia dintre România şi Moldova s-a dovedit una de încredere reciprocă. România a oferit sprijin Moldovei, de exemplu prin împărţirea resurselor energetice, în contextul crizei energetice generate de războiul Rusiei contra Ucrainei.
Banca Naţională a Moldovei are un rol special în pregătirea statului pentru aderarea la UE, prin alinierea cadrului legislativ şi activităţilor sale la normele europene. În acest demers, Banca Naţională a României garantează sprijin instituțional şi profesional constant. Obiectivele prioritare sunt consolidarea stabilităţii financiare, modernizarea infrastructurii bancare şi armonizarea legislaţiei cu standardele UE.
Programul de „twinning” finanțat de UE are un rol important în consolidarea reglementării bancare şi supravegherii, guvernanţei corporative şi gestionării riscului din sectorul financiar al Republicii Moldova. România a fost partener principal în aceste iniţiative, alături de parteneri din Olanda şi Lituania.
Procesul de aderare la UE este definit de o chestiune fundamentală: convergenţa economică. Republica Moldova trebuie să o realizeze gradual, pentru a face față provocărilor geostrategice și de securitate. În ultimele două decenii, România a înregistrat cea mai rapidă avansare economică dintre ţările UE în ceea ce priveşte convergenţa reală. Chiar dacă persistă disparităţi regionale, creşterea economică a fost susţinută de integrarea europeană, schimbările instituţionale și investițiile străine.
România rămâne angajată faţă de obiectivul strategic de aderare la zona euro și contribuie activ la politica monetară europeană. Cu toate acestea, inflația, ratele dobânzilor pe termen lung și deficitul bugetar continuă să fie mult peste valorile de referinţă ale criteriilor Maastricht, ceea ce atrage atenţia asupra instabilităţii financiare, care nu ar trebui subestimată.
În același timp, aceste vulnerabilități reamintesc necesitatea unor măsuri decisive și reforme, care să fie văzute ca investiții în rezilienţă și credibilitate, creând fundația unei creșteri economice mai echilibrate și durabile.
Băncile naționale ale României şi Moldovei sunt pilonii de bază ai dezvoltării economico-sociale ale țărilor lor. Într-o lume în schimbare rapidă, instituțiile financiare centrale trebuie să susțină progresul solid, rămânând fidele valorilor europene. Piațele pot fi vechi — unele la fel de vechi ca şi naţiunile pe care le deservesc — dar capacitatea lor de reinventare este nelimitată. Nu vârsta pieţei contează, ci prospeţimea abordării noastre. Viitorul economic nu va fi scris de cei care aşteaptă schimbarea, ci de cei care o conduc. Să fim printre ei, arhitecţii unui viitor financiar inovator, incluziv și adaptat realităţii.
În încheiere, i-am transmis sincere felicitări guvernatorului Anca Dragu pentru leadership-ul şi buna guvernare manifestate în sprijinul parcursului european al Republicii Moldova, urând conferinței sesiuni productive și discuţii cu impact de durată.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.