Peste 3.000 de profesioniști din tehnologie, fondatori, investitori, executivi și lideri de business din Europa de Est și de pe piețele internaționale sunt așteptați la București, între 6 și 8 octombrie, la Conferința How to Web 2026. Evenimentul își propune să pună în aceeași sală companii care folosesc tehnologia, startup-uri care dezvoltă produse și investitori care caută următoarele oportunități de creștere.

Tema ediției din acest an, „What will you build when you can build anything?”, pornește de la schimbarea produsă de inteligența artificială în modul în care sunt dezvoltate produsele și sunt organizate companiile. Discuțiile vor merge de la strategie și dezvoltare de produs până la productivitate, infrastructură, investiții și modele de business.

„În ultimii zece ani am vorbit despre evaluări și exituri, dar nu și despre câte companii obișnuite din regiune lucrează altfel datorită tehnologiei dezvoltate aici. Creșterea în Europa Centrală și de Est nu vine doar din următoarea rundă de finanțare, ci din câte corporații, IMM-uri și instituții publice încep să cumpere soluțiile startup-urilor locale. Aceasta e conversația pe care o deschidem la Conferința How to Web anul acesta, între fondatori, investitori și potențiali clienți”, a declarat Ionuț Stanimir, Director Marketing și Comunicare BCR.

De la AI la productivitate și competitivitate

Programul conferinței este organizat în jurul a cinci direcții principale: Productivity, Future of Work, How to Stay Competitive in the AI Era, Agentic Systems & AI-Native Tech și Startup & Market Dynamics. Temele urmăresc schimbările produse de AI în interiorul companiilor, de la modul în care sunt construite echipele și produsele până la infrastructura tehnologică și relația dintre startup-uri și clienții corporativi.

Printre speakerii anunțați se numără Nesrine Changuel, autoare și fost lider de produs la Google și Spotify, care va vorbi despre dezvoltarea unor produse relevante pentru utilizatori, și Dave Harland, care va aborda diferențierea de brand într-un mediu în care tot mai multe procese sunt automatizate.

Teodora Mușatoiu, din partea OpenAI, va prezenta aplicații ale agenților autonomi în dezvoltarea software, în timp ce Sara Maldon, de la Make, și Michal Kramarz, de la Google Cloud, vor discuta despre rezultatele și rentabilitatea investițiilor în AI. Michael Walker, de la Totogi, va aborda la rândul său modul în care pot fi orchestrate arhitecturi AI complexe.

O parte importantă a agendei este dedicată și capacității Europei de Est de a produce tehnologie competitivă la nivel internațional. Discuțiile vor acoperi dezvoltarea startup-urilor, politicile care pot susține creșterea, infrastructura cloud, securitatea cibernetică și guvernanța datelor.

În paralel, conferința pune o întrebare cu miză pentru următorii ani: cine va genera cererea pentru tehnologia dezvoltată în regiune — companiile mari, IMM-urile, sectorul public sau noi canale de distribuție?

Business și investiții, concentrate la București

How to Web încearcă să lege componenta de conținut de întâlnirile directe dintre companii, fondatori și investitori. La ediția precedentă au fost organizate peste 9.000 de întâlniri de business, iar organizatorii estimează un volum similar și în 2026.

Participanții vor putea folosi aplicația de networking pentru a identifica persoane relevante și pentru a programa întâlniri înaintea evenimentului. Business Room, zonele VIP, Expo Area și întâlnirile 1:1 sunt dedicate discuțiilor comerciale, parteneriatelor tehnologice, fundraisingului și schimbului de expertiză.

Prima zi, 6 octombrie, este dedicată în special componentei de business și investiții. Investors Summit va reuni peste 250 de investitori interesați de Europa de Est, alături de fonduri internaționale, investitori regionali, executivi și fondatori.

Pe 7 și 8 octombrie, conferința se mută la Face Convention Center și se va desfășura simultan pe trei scene — Build & Grow Stage, Startup Stage și Focus Stage. Workshopurile, mesele rotunde, demonstrațiile live și sesiunile 1:1 vor completa programul de prezentări.

Printre fondurile care vor fi reprezentate la eveniment se numără Atomico, Creandum, Eurazeo, Notion Capital, Credo Ventures, Cherry Ventures, OTB Ventures, 20VC, Dawn Capital și Inovo VC. Pentru startup-urile locale, prezența acestor investitori în România înseamnă acces la fonduri active pe piețele europene și americane, dar și posibilitatea de a obține feedback și de a construi relații înaintea unei eventuale runde de finanțare.

Startup-urile caută finanțare, clienți și acces la piață

O componentă distinctă a conferinței este dedicată startup-urilor aflate în etape diferite de dezvoltare. Programul Spotlight va aduce în fața participanților 20 de startup-uri early-stage din Europa de Est, care vor avea acces la pitch-uri, sesiuni de mentoring 1:1, investitori și Demo Area.

Fondatorii care se pregătesc pentru o rundă de finanțare pot participa la Accelerate Fundraising, în timp ce Accelerate Sales este orientat către problemele comerciale și dezvoltarea vânzărilor, prin interacțiunea cu specialiști din domeniu.

Startup Showcase și Demo Area vor permite companiilor să își prezinte produsele în fața unor potențiali clienți, parteneri și investitori. Astfel, conferința încearcă să mute discuția despre startup-uri din zona exclusivă a finanțării către cea a vânzărilor, utilizării efective a produselor și extinderii businessului.

Evenimentul va fi completat de o serie de întâlniri, workshopuri și evenimente de networking organizate în paralel de partenerii și organizațiile din ecosistemul regional. Formatele mai restrânse vor permite participanților să continue discuțiile din cadrul conferinței în jurul unor teme sau interese comune.

„Când capacitatea de a construi se extinde atât de repede, întrebarea importantă devine ce merită construit și ce efect produce în piață. Conferința How to Web 2026 aduce la București oamenii care pot răspunde acestei întrebări din perspective complementare: cei care dezvoltă tehnologia, cei care construiesc produse și companii, cei care finanțează creșterea și liderii care transformă organizații. Agenda ediției urmărește să ofere claritate pentru deciziile pe care participanții le iau imediat după conferință și context pentru direcția în care își construiesc următorii ani”, a spus și Monica Zara, Head of Conference, How to Web.

Biletele la conferința How to Web 2026 sunt disponibile online pentru profesioniști din tehnologie, lideri de business, fondatori de startup-uri și investitori.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post How to Web 2026 aduce la București discuțiile despre următoarea etapă a industriei tech appeared first on Forbes Romania.

OpenAI, compania care a creat ChatGPT, nu va ajunge la bursă în 2026, după ce directorul executiv Sam Altman a spus că actualele probleme legate de siguranța inteligenței artificiale fac din acest moment unul nepotrivit pentru o ofertă publică.

„Având în vedere tot ce se întâmplă în materie de siguranță, acum ar fi un moment nepotrivit pentru listare”, a declarat Altman într-un interviu acordat revistei Fortune. Întrebat dacă IPO-ul este exclus pentru 2026, şeful OpenAI a răspuns că „nu” și că firma mai are mult de lucru în privința siguranței și a alinierii sistemelor de inteligență artificială.

Declarația este importantă și pentru că OpenAI se pregătea pentru ceea ce ar putea deveni una dintre cele mai mari listări din istoria piețelor de capital. Compania și rivalul său Anthropic au transmis în mod confidențial autorităților americane documentația pentru viitoarele listări, iar cele două companii sunt evaluate în perspectiva unor valori apropiate de 1.000 de miliarde de dolari.

Pentru Altman, însă, problema nu mai este doar una de calendar bursier. Întrebat despre posibilitatea ca inteligența artificială să ajungă să reprezinte un risc de 10% pentru dispariția oamenilor până la sfârșitul deceniului, el a spus că nu știe cum poate fi calculată o asemenea probabilitate, dar că un asemenea risc ar fi inacceptabil și că industria și guvernele ar trebui să acționeze pornind de la această premisă.

Mesajul vine într-un moment în care industria AI începe să vorbească tot mai deschis despre necesitatea încetinirii ritmului de dezvoltare. Dario Amodei, directorul executiv al Anthropic, a cerut recent companiilor de inteligență artificială să reducă viteza cu care dezvoltă noi capabilități și a propus evaluări independente ale sistemelor avansate. Altman s-a declarat de acord cu ideea că dezvoltarea trebuie să fie însoțită de măsuri mai puternice de siguranță.

Pentru OpenAI, această schimbare de ton are și o implicație financiară. Altman spune că firma trebuie să rămână într-o poziție în care poate lua decizii care nu sunt neapărat favorabile pe termen scurt afacerii sau investitorilor, dacă acestea sunt necesare pentru a păstra controlul oamenilor asupra tehnologiei. Tocmai această flexibilitate este unul dintre motivele pentru care compania nu pare dispusă să forțeze o listare în 2026.

Decizia OpenAI vine după o perioadă în care discuția despre riscurile AI a devenit mai concretă. Sistemele autonome sunt capabile să execute un număr tot mai mare de acțiuni fără intervenție umană, iar incidentele de securitate și avertismentele cercetătorilor au început să pună presiune pe companiile care dezvoltă cele mai avansate modele. În paralel, autoritățile americane sunt supuse unei presiuni tot mai mari pentru a introduce reguli privind dezvoltarea și utilizarea acestor sisteme.

Astfel, una dintre cele mai așteptate listări tehnologice ale următorilor ani este amânată nu din lipsă de interes din partea investitorilor, ci tocmai într-un moment în care valoarea economică a inteligenței artificiale crește rapid, iar companiile din domeniu încep să recunoască public că viteza dezvoltării poate crea riscuri pe care industria nu le mai poate trata doar ca pe o problemă secundară.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post OpenAI amână IPO-ul din 2026 pe fondul avertismentului că riscurile existențiale ale AI sunt „inacceptabile” appeared first on Forbes Romania.

Compania americană de inteligență artificială Anthropic a blocat mai multe încercări de utilizare a modelelor sale Claude pentru cercetări biologice care ar fi putut contribui la dezvoltarea unor arme biologice, potrivit unui raport publicat de companie.

Anthropic a identificat cinci cazuri în care cercetători au încercat să ocolească măsurile de siguranță ale modelelor și să obțină sprijin pentru proiecte de cercetare biologică cu potențial de utilizare militară. Compania nu a făcut publice numele instituțiilor implicate sau țările de origine, precizând că nu a putut stabili cu certitudine intenția utilizatorilor.

Unul dintre cazuri a vizat cercetări asupra virusului chikungunya, inclusiv activități de tip „gain-of-function”, care pot avea aplicații medicale, dar pot fi utilizate și pentru creșterea periculozității unui agent patogen. În alte situații au fost identificate solicitări legate de cercetarea gripei aviare.

Anthropic afirmă că modelele sale mai vechi nu puteau oferi un sprijin semnificativ unui cercetător experimentat în astfel de activități. Evoluția rapidă a capacităților modelelor de inteligență artificială a schimbat însă situația, determinând compania să introducă restricții mai stricte pentru o gamă mai largă de solicitări privind cercetarea biologică cu potențial de utilizare duală.

Raportul arată că încercările de utilizare abuzivă a modelelor AI nu s-au limitat la domeniul biologic. Anthropic a identificat și operațiuni de atacuri cibernetice, supraveghere, propagandă și dezvoltare de software asociat unor arme convenționale.

Compania susține că publicarea acestor cazuri este necesară pentru ca industria AI și autoritățile să poată identifica mai rapid noile forme de abuz pe măsură ce modelele devin capabile să rezolve sarcini tot mai complexe.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Anthropic a blocat încercări de folosire a inteligenței artificiale pentru cercetări legate de arme biologice appeared first on Forbes Romania.

„Atacul cibernetic asupra infrastructurii IT a Agenției Naționale de Cadastru (ANCPI) a debutat vineri, 10 iulie, la 15:23, când atacatorul a exploatat o vulnerabilitate cunoscută din 2021, a unei mașini expuse public, care avea rolul de a gestiona autentificarea utilizatorilor la serverul aplicației ePay al ANCPI”, a detaliat, în Parlament, Andrei Iacoboaiei, adjunct al directorului DNSC.

Generalul Anton Rog, șeful centrului CyberInt din SRI, a spus că investigațiile au identificat „compromiteri și vulnerabilități critice la nivelul anului 2021, aspecte care au fost comunicate primului ministru la momentul respectiv, conducerii MDLPA și ANCPI”. Comisiile de IT reunite ale Parlamentului au audiat oficialii ANCPI, DNSC, SRI și STS, cu privire la gestionarea atacului cibernetic asupra ANCPI, anunțat pe 14 iulie și care a blocat toată piața imobiliară. Activitatea ANCPI ar putea fi repornită integral săptămâna viitoare, estimează conducerea Agenției de Cadastru.

Eduard Gheorghe, directorul direcției IT al ANCPI, a povestit descoperirea atacului astfel: „Pe 14 iulie dimineața, la 6 fără un sfert, în cadrul unor activități de mentenanță obișnuite, am descoperit atacul cibernetic. Am anunțat conducerea, instituții ale statului etc. Primul lucru a fost să izolăm componentele sistemului — bazele de date, replicările, copiile de siguranță să fie deconectate de la cea principală etc., adică am luat măsuri de izolare a incidentului. În interval de 2-3 zile am constatat și alte mișcări laterale ale atacatorului, moment în care am decis că infrastructura din centrul nostru de date trebuie să o considerăm compromisă. Am apelat la sprijinul instituțiilor, în primul rând STS ca administrator al cloudului privat guvernamental să ne găzduiască. Din acel moment am pornit procesul de migrare a aplicațiilor din infrastructura noastră în cloud.”

Mircea Popa, directorul general adjunct al ANCPI, a adăugat: „Încercăm alături de colegii de la alte instituții să luăm cele mai bune măsuri. O parte din aplicații au fost pornite și cred că cel târziu săptămâna viitoare vom reporni integral activitatea.” Directorul IT a fost însă mai rezervat: „Săptămâna viitoare este ținta noastră, sub rezerva a ce descoperim din punctul de vedere al siguranței și al securității datelor.”

Andrei Iacoboaiei a explicat mecanismul atacului: „Vorbim de un atac de tip ransomware, cu dublă extorsiune, produs în perioada 10-14 iulie 2026. (…) A fost destul de elementar pentru a ajunge pe acest server.” Ulterior, atacatorul a instalat un script malițios pentru comenzi de la distanță, a decriptat credențiale de administrare și s-a autentificat spre un al doilea server responsabil de gestionarea identității utilizatorilor serverului de plăți, obținând acces, încă din prima zi, la două servere importante ale sistemului de plăți.

Atacatorul a afirmat ulterior că a accesat o bază de circa 2 milioane de înregistrări, informație pe care DNSC nu a putut-o confirma: „Până la acest moment nu putem confirma și DNSC nu a identificat în spațiul public această bază de date. Monitorizarea este activă.”

Sâmbătă și duminică, 11-12 iulie, atacul s-a extins: pe 11 iulie, atacatorul a stabilit conexiuni către un server de comandă și control din Spania, iar duminică a ajuns, tot prin vulnerabilități din 2021, pe serverul responsabil de managementul ciclului de viață al produselor software, expunând codul sursă al aplicațiilor e-Terra, RENNS și al unor module de plăți electronice. “Duminică o mare parte din infrastructură era compromisă”, a precizat expertul DNSC.

Luni, 13 iulie, atacatorul a încercat, între orele 15:51 și 21:09, să acceseze consola centrală de administrare a infrastructurii virtualizate, reușind la ora 21:09, cu contul administrator@ancpi.ro. „De ce spun administrator? Pentru că nu am identificat tentative de spargere a acestui cont, dar cu o zi înainte atacatorul decriptase o parolă cu drepturi de administrare de pe acel server unde se jurnalizau codurile sursă. Și acea parolă a funcționat și pentru administrator. Deci ANCPI a folosit pe conturi diferite aceeași parolă de administrare”, a atenționat Andrei Iacoboaiei.

Odată ajuns pe consola centrală, atacatorul a avut acces la întreaga infrastructură: „A putut să vadă toate cele 1.083 de mașini virtuale și servere, a identificat acele servere care aveau rolul de a gestiona utilizatorii interni ai ANCPI și (…) a reușit să exfiltreze sau să copieze un disc al unei mașini virtuale (…) către un server de comandă și control din Spania. (…) Ulterior, atacatorul din postura de «administrator» al acestei infrastructuri virtuale, a șters 100 de mașini virtuale pe care le-a identificat și a început să cripteze sistemul.” Concluzia expertului DNSC: “Nu a fost atacat foarte sofisticat din perspectiva DNSC, ci un atac derulat prin exploatarea unor vulnerabilități cunoscute.”

Generalul Anton Rog l-a criticat pe expertul DNSC pentru informațiile prezentate: “Dați foarte multe detalii tehnice care ajută atacatorul.” Andrei Iacoboaiei s-a apărat, spunând că datele sunt deja publice, dintr-un raport preliminar. Rog a insistat: „E greșit că ați făcut și raportul. Nu trebuia să-l dați nicăieri. I-ați creat un avantaj major atacatorului.” Expertul DNSC a replicat: “Atacatorul și-a expus deja tot atacul pe internet. Toate datele colectate și analizate de DNSC au fost transmise DIICOT în cadrul dosarului penal pe care-l instrumentează. Ce expun acum sunt date care nu vulnerabilizează.”

Generalul Rog a confirmat că atacul de tip ransomware, derulat de actorul cybercrime ByteToBreach, a avut loc în perioada 10-14 iulie 2026: „Atacul a condus la indisponibilizarea mai multor sisteme publice pentru o perioadă semnificativă de timp și anume: e-Terra, ePay, MyeTerra, Registrul proprietarilor, geoportalul ANCPI, registrul electronic național al nomenclaturilor stradale etc. Atacatorul a șters aproape 1.000 de servere virtuale din rețeaua ANCPI printre care serverele de domeniu, platforma de securitate, sistemul ePay, unele medii de producție, și registrul de nomenclaturi stradale.”

Investigația a fost îngreunată de ștergerea serverului considerat punct inițial de compromitere, împreună cu log-urile necesare reconstituirii complete a atacului. „Punctul inițial de compromitere a fost componenta de autentificare OpenAM, o soluție open-source de tip identity access management din cadrul platformei de plată online ePay.ANCPI.ro, prin exploatarea căreia atacatorul a obținut acces în rețeaua internă”, a explicat Rog. El a mai precizat că printre victimele publicate de atacator se numără și entități din Federația Rusă, Uzbekistan și Ucraina — o particularitate care îl diferențiază de alți atacatori ce evită deliberat spațiul fostei Uniuni Sovietice.

Șeful CyberInt a subliniat trei vulnerabilități principale: folosirea unor parole cu nivel redus de complexitate, sisteme vechi neactualizate de mai mulți ani și reguli permisive de acces în rețeaua internă. “De exemplu: p@ssw0rd (password), care în orice dicționar de spart parole e în primele 10, adică durează 100 de milisecunde ca să o ghicească și să intre în sistem, reutilizate pe perioade îndelungate inclusiv pe conturile de administrator”, a explicat Rog. “Utilizarea unor parole fără grad ridicat de complexitate și conturi cu acces extins au permis atacatorului să deruleze în mod facil activități de escaladare a privilegiilor și mișcare laterală în cadrul rețelei interne care au condus la compromiterea întregii infrastructuri.”

Deși ANCPI se numără printre cei 122 de beneficiari ai proiectului “Țițeica” — un Security Operating Center operat de CyberInt —, platforma e-Terra nu fusese inclusă în lista resurselor protejate. “Deși ANCPI este beneficiar în cadrul proiectului Țițeica, instituția nu a inclus platforma e-Terra la niciun moment în lista resurselor necesare a fi protejate prin Țițeica astfel că aceasta s-a aflat în afara ariei de protecție a sistemului. (…) Există un acord cu fiecare dintre ele în care, la buna înțelegere, instituția decide ceea ce dorește să protejeze prin acest sistem”, a precizat Rog.

Generalul a mai subliniat că SRI a avertizat instituțiile despre vulnerabilități în mod repetat: “Numai în anul 2025 am trimis 233 de informări legate de vulnerabilități, nu numai la ANCPI, ci în general în arcul guvernamental, iar în perioada 2021-2026 am trimis 1.304 informări către diverse instituții din arcul guvernamental cu vulnerabilitățile de ordin tehnic, procedural sau uman pe care le au în interior.”

Rog a confirmat parteneriatul public-privat din investigație: „În cadrul investigației tehnice, informațiile obținute au fost analizate și validate în colaborare cu specialiștii Bitdefender, deci a fost un parteneriat public privat cel puțin din partea CyberInt cu compania românească renumită Bitdefender. Mai mult, ca urmare a identificării unor deficiențe de implementare ale programului ransomware, echipele tehnice ale CNC și Bitdefender au reușit să dezvolte un instrument de decriptare care să sprijine recuperarea sistemelor afectate.” Platforma e-Terra a fost repusă în funcțiune începând cu 11 august 2026.

Șeful CyberInt a mai precizat că investigațiile au permis identificarea altor infrastructuri IT publice compromise de atacator pe teritoriul UE, instituțiile partenere fiind avertizate: “Am avertizat un număr semnificativ de țări europene (…) care au evitat astfel consecințele grave ale unui atac (…). De asemenea, am avertizat un număr mai mic de țări ale căror infrastructuri erau scanate în vederea atacului și ele au luat măsuri.”

Adrian Balog, coordonatorul direcției de securitate cibernetică din STS, a precizat: „Rolul STS a fost strict unul de suport tehnic, de specialitate, la solicitarea instituției afectate, care practic a solicitat migrarea serviciilor critice în zona de cloud guvernamental, respectiv sprijin în procesul de restaurare a serviciilor expuse. La momentul incidentului, ANCPI administra și gestiona direct serviciile IT&C și mecanismele de securitate în infrastructura proprie.” El a adăugat: “Am provizionat resursele de cloud necesare conform cerințelor ANCPI, am restabilit fluxurile de comunicații între bazele de date existente la nivelul ANCPI și infrastructura mutată în cloud (…). Pe toată durata de restaurare nu s-au înregistrat incidente sau alte tentative noi de compromitere.”

Alina Săvoiu, directoarea juridică a Autorității pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), a declarat: „Noi am aflat de incident din presă, ne-am autosesizat, am început o investigație din oficiu. În mod normal operatorii de date ar trebui să ne anunțe atunci când au incidente de securitate care implică date personale în 72 de ore. Nu am fost anunțați, am început investigația din oficiu. Am cerut informațiile necesare, am primit o parte din ele, din evaluarea echipei de control au fost insuficiente la acel moment, am cerut noi informații și încă suntem în așteptarea lor.” Autorității i s-a promis un raport final acum o lună de zile: “În lipsa acestor informații nu putem finaliza deocamdată investigația.”

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Atacul de la ANCPI a exploatat o vulnerabilitate cunoscută din 2021: cronologia completă, prezentată în Parlament appeared first on Forbes Romania.

Sioux Technologies a achiziționat integral filiala sa de software din Cluj-Napoca, după ce fusese doar acționar minoritar. Compania cu sediul în Eindhoven era deja acționar al companiei românești încă de la înființarea acesteia, în 2018.

De-a lungul timpului, colaborarea și integrarea s-au intensificat constant, spune Sioux, organizația schimbându-și denumirea de la Qubiz Software Services SRL în Sioux Technologies SRL încă din 2024. Filiala din România lucrează la proiecte software pentru sectoare precum industria IT, tehnologia medicală și analize de date.

Planul este de a extinde în continuare echipa de dezvoltare din Cluj-Napoca în următorii ani, sporind capacitatea internațională de inginerie a grupului tehnologic. „Echipele noastre pot colabora acum și mai strâns, pot acționa mai rapid și pot investi în viitor cu o concentrare mai mare”, a spus Ron Willems, directorul de software al Sioux pentru Europa.

Sioux Technologies SRL a avut anul trecut o cifră de afaceri de 19.040.430 lei, în creștere cu 40,31% față de 2024. Compania a avut un profit de 2.340.244 lei și a raportat un număr de 46 de angajați în anul 2025, potrivit Termene.ro.

Sioux Technologies a fost fondată în 1996, are birouri în 11 țări din Europa și Asia, și are peste 1.300 de angajați. Printre clienți se numără companii precum ASML, Philips, Thermo Fisher Scientific, Kulicke & Soffa, Nexperia, VDL, Zeiss, Siemens Healthineers, DAF, MSD, ESA sau Bosch.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Sioux Technologies achiziționează integral filiala din Cluj-Napoca și lansează angajări appeared first on Forbes Romania.

Vânzările de electrocasnice ale evomag au crescut valoric cu peste 50% în trimestrul al treilea din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, categoria continuând să câștige teren în structura businessului companiei.

Categoriile cu cele mai mari creșteri au fost aspiratoarele, electrocasnicele mari și aparatele de cafea. În același timp, valoarea medie a coșului de cumpărături pentru segmentul produselor electrocasnice a crescut cu aproximativ 11% față de anul trecut. Ponderea electrocasnicelor în totalul vânzărilor evomag a crescut, la rândul său, cu aproximativ 3% față de anul trecut.

Evoluția a fost susținută de creșterea disponibilității produselor, după dublarea stocurilor față de anul trecut, dar și de extinderea portofoliului evomag în zona medium-high. Compania observă, în același timp, o atenție mai mare a cumpărătorilor la raportul dintre preț, eficiență, durabilitate și funcționalități, pe fondul unei orientări către produse mai eficiente și durabile, care pot reduce costurile pe termen lung.

„Vedem o schimbare în modul în care sunt alese electrocasnicele. Prețul rămâne important, însă clienții se uită mai atent la eficiența produsului, la funcționalități și la durabilitate. Este o decizie de cumpărare mai atentă, în care contează tot mai mult ceea ce oferă produsul pe termen lung. În paralel, extinderea portofoliului și disponibilitatea mai mare a produselor ne-au permis să răspundem mai bine acestei cereri”, spune Mihai Pătrașcu, CEO evomag.

Compania vede potențial de creștere pentru această categorie pe termen mediu și lung și continuă să își dezvolte oferta, inclusiv în segmentele de preț superioare.

Creșterea vânzărilor vine la aproape un an de la mutarea evomag, în octombrie 2025, într-un nou centru logistic din București, în urma unei investiții de peste 500.000 de euro. Depozitul are o suprafață de 4.000 de metri pătrați și a crescut cu 50% capacitatea de stocare a companiei, dublând, în același timp, capacitatea zilnică de procesare a comenzilor.

Capacitatea logistică suplimentară a permis evomag să opereze cu stocuri mai mari și să extindă oferta pe categoriile cu cerere în creștere, printre care și electrocasnicele.

Pentru Black Friday, evomag a început deja pregătirea stocurilor pentru produsele cu cerere ridicată și ia în calcul să opereze cu un nivel general al stocurilor cu aproximativ 50% mai mare față de nivelul actual. Compania folosește astfel capacitatea logistică extinsă în 2025 pentru a intra în cea mai importantă perioadă comercială a anului cu o disponibilitate mai mare a produselor și cu un portofoliu adaptat cererii observate în ultimele luni.

Pregătirile pentru Black Friday vizează, în această etapă, creșterea disponibilității produselor cu cerere ridicată și menținerea prețurilor la un nivel competitiv, apropiat de evoluția pieței. Capacitatea suplimentară de stocare permite companiei să susțină volume mai mari de marfă în perioada de vârf și să răspundă mai rapid cererii din categoriile cu cele mai bune evoluții în acest an.

evomag este una dintre cele mai importante companii din industria de comerț electronic din România. Magazinul online comercializează zeci de mii de produse din domeniile IT&C, electrocasnice, sport & fitness (printre care și trotinete și accesorii pentru trotinete) și pentru casă și grădină. evomag.ro este vizitat zilnic de peste 60.000 de persoane, iar peste 80% dintre clienți ar recomanda magazinul pentru calitatea serviciilor oferite.

evomag a fost fondată de Mihai Pătrașcu, care ocupă, în continuare, poziția de director general. Compania a atras, în 2022, o investiție de 2 milioane de euro de la Catalyst România, una dintre cele mai importante firme de capital de risc axate pe tehnologie din România, în demersul de a susține dezvoltarea accelerată a companiei. Investiția atrasă este prima de anvergură pentru evomag și confirmă parcursul bun al companiei în cei peste 20 de ani de existență în piața de eCommerce din România.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai. 

The post Vânzările de electrocasnice ale evomag au crescut cu peste 50% în Q3 2026, iar coșul mediu de cumpărături cu 11% appeared first on Forbes Romania.

Companiile din România au făcut progrese în adoptarea soluțiilor de securitate cibernetică, dar existența tehnologiei nu înseamnă automat că o organizație este pregătită să facă față unui atac.

Studiul „Radiografia Securității Cibernetice în România în 2026”, realizat de FORT Cyber, companie specializată în securitate cibernetică listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București, împreună cu Promocrat și DataDiggers, arată că diferența o fac capacitatea de a identifica rapid un incident, existența unui plan clar de răspuns și testarea periodică a modului în care organizația poate reacționa.

Studiul a fost realizat în perioada mai-iulie 2026, pe baza unui chestionar cu 32 de întrebări, la care au răspuns peste 200 de persoane, reprezentând 211 organizații, în majoritate implicate direct în conducerea organizațiilor sau în deciziile privind securitatea cibernetică. Cercetarea a folosit un Indice de Maturitate Cibernetică, de la 0 la 100, care evaluează cinci componente cu pondere egală: guvernanța securității cibernetice, monitorizarea sistemelor, capacitatea de răspuns la incidente, igiena tehnică și cultura de securitate.

45% dintre organizațiile participante s-au încadrat în categoria cu cel mai ridicat nivel de maturitate cibernetică (segmentul Matur), iar 21% în segmentul Gestionat, restul de 34% fiind împărțit între segmentele Vulnerabil și Bazic. Maturitatea “verificată” scade însă la 27% atunci când se analizează dacă organizațiile îndeplinesc simultan trei măsuri concrete: monitorizare permanentă, un plan de răspuns testat și exerciții regulate de securitate. Practic, 39 de organizații încadrate inițial în segmentul Matur nu îndeplinesc simultan cele trei criterii practice analizate.

Măsurile tehnice de bază sunt deja larg răspândite: 84% dintre organizații folosesc antivirus sau firewall pe toate dispozitivele, 82% folosesc autentificarea multifactor, iar 81% fac periodic copii de siguranță ale datelor și le testează. Totuși, 15% dintre organizațiile participante au implementat opt sau nouă dintre cele nouă măsuri tehnice analizate, dar nu și-au testat niciodată planul de răspuns.

„Securitatea cibernetică nu este un proiect pe care îl implementezi și îl consideri încheiat, ci o capacitate a organizației care trebuie permanent verificată și îmbunătățită. Observăm și în rândul clienților noștri o preocupare din ce în ce mai pronunțată pentru securitate cibernetică, însă e nevoie să trecem de la ideea de protecție statică prin achiziția de soluții la o formă dinamică și matură, respectiv o pregătire continuă pentru momentul în care un incident chiar se produce”, declară Delia Necula, CEO FORT Cyber.

Un rezultat aparent paradoxal al studiului arată că organizațiile mai bine pregătite raportează mai multe incidente de securitate: 22% dintre cele din categoria cu cel mai ridicat nivel de maturitate au raportat cel puțin un incident în 2025, față de doar 4% dintre cele din categoria vulnerabilă, de 5,5 ori mai multe. Diferența nu înseamnă că organizațiile mature sunt atacate mai des, ci că au o capacitate mai bună de a identifica și raporta incidentele. La polul opus, 36% dintre organizațiile din segmentul Vulnerabil nu pot estima nici măcar în cât timp ar detecta un incident. Concluzia practică a studiului: un număr mic de incidente raportate nu înseamnă neapărat că o organizație este mai sigură, poate însemna pur și simplu că o parte dintre incidente trec neobservate.

Același tipar apare și în cazul phishingului: organizațiile care fac traininguri de securitate cel puțin trimestrial raportează incidente de phishing în proporție de 14,6%, față de doar 1,9% în cazul celor care nu fac astfel de traininguri.

Nivelul de pregătire se vede clar în planurile de buget pentru 2026: 54% dintre organizațiile cu un nivel ridicat de maturitate spun că își vor crește bugetul pentru securitate cibernetică, față de doar 4% dintre cele din segmentul Vulnerabil, unde pentru 56% bugetul nu era încă stabilit la momentul cercetării. Organizațiile mature tratează securitatea ca pe o investiție continuă, în timp ce puține dintre cele vulnerabile intenționează să aloce resurse suplimentare, ceea ce riscă să mărească în timp distanța dintre cele două categorii.

53% dintre respondenți consideră că organizația lor poate detecta un incident cibernetic semnificativ în mai puțin de 24 de ore, iar 55% cred că poate răspunde eficient într-un interval similar. Măsurile implementate efectiv arată însă o diferență între percepție și nivelul real de pregătire: dintre cei care cred că ar detecta un incident în mai puțin de 24 de ore, 9% nu au niciun sistem de monitorizare, iar dintre cei care consideră că ar putea răspunde în același interval, 16% nu au niciun plan de răspuns la incidente. Diferența este cu atât mai importantă în cazul organizațiilor care folosesc aplicații critice, de care depinde direct funcționarea business-ului, 72% dintre organizațiile participante folosesc astfel de aplicații, iar dintre acestea, 34% nu au monitorizare permanentă și 49% nu au un plan de răspuns testat.

Cu cât o organizație are mai multe resurse IT, cu atât este mai bine pregătită. Cele mai ridicate scoruri de maturitate apar în organizațiile cu echipe IT interne — 80 de puncte în medie —, urmate de cele cu model mixt, personal intern și suport extern (73 de puncte), și de cele cu servicii IT externalizate integral (64 de puncte). Scorul scade la 52 în cazul organizațiilor care se bazează pe un singur angajat IT și la doar 33 în cazul celor fără personal IT dedicat, cele mai mici valori dintre toate modelele analizate. Un rezultat notabil: niciuna dintre cele 22 de organizații care se bazează pe un singur angajat IT nu a raportat incidente, ceea ce, în contextul scorurilor reduse de maturitate ale acestui grup, poate indica mai degrabă o capacitate redusă de a identifica incidentele decât absența lor reală.

Întrebați care sunt prioritățile de securitate cibernetică pentru 2026, respondenții pun pe primul loc instruirea angajaților, menționată de 52%. Urmează monitorizarea continuă (44%), securitatea AI (41%), securitatea cloud (35%), modernizarea tehnologiei (30%), organizarea internă și stabilirea responsabilităților (24%) și pregătirea pentru noile cerințe legislative (23%). Importanța instruirii se confirmă și în răspunsurile libere ale participanților, unde instruirea și conștientizarea angajaților sunt cel mai frecvent menționate, reprezentând 25% dintre răspunsurile valide.

AI, folosită aproape peste tot, dar fără reguli clare

94% dintre organizațiile participante declară că folosesc instrumente AI într-o formă sau alta, utilizarea fiind practic generalizată. Regulile nu au ținut însă pasul: doar 37% dintre organizații au politici scrise privind folosirea AI, comunicate angajaților, iar 48% dintre respondenți spun că organizația lor are un control limitat sau nu are deloc control asupra instrumentelor AI folosite de angajați. Riscul este deja conștientizat: aproape 70% dintre respondenți sunt preocupați de posibilitatea ca angajații să introducă informații sensibile ale companiei în instrumente AI, iar 58% menționează riscul luării unor decizii pe baza unor răspunsuri incorecte generate de AI.

41% dintre organizațiile din eșantion au declarat că sunt vizate de NIS2 sau DORA, cele două reglementări europene care impun cerințe de securitate cibernetică — prima pentru sectoarele considerate esențiale, a doua pentru sectorul financiar. Dintre acestea, doar 29% consideră că îndeplinesc toate cerințele, 14% spun că sunt aproape pregătite, 31% sunt în proces de implementare, iar 14% se află încă în etapa de analiză. Principalele dificultăți menționate sunt costurile cu tehnologia și consultanța (48%) și pregătirea documentației și a procedurilor (47%). Chiar și în rândul celor 25 de organizații care se consideră complet pregătite, șase nu fac exerciții regulate de reziliență, iar cinci nu au un plan de răspuns testat.

„Radiografia Securității Cibernetice în România în 2026” a fost realizat de FORT Cyber, împreună cu Promocrat și DataDiggers, companie românească de cercetare de piață, în perioada mai-iulie 2026, în rândul a 211 organizații. 74% dintre respondenți provin din regiunea București-Ilfov, iar din perspectiva domeniilor de activitate, IT și serviciile digitale reprezintă 35% din eșantion, financiar-bancar și asigurări 14%, producție și industrie 10%, iar energie și utilități 8%. Rezultatele descriu organizațiile participante la cercetare și nu sunt reprezentative statistic pentru totalitatea organizațiilor din România, eșantionul suprareprezintă organizațiile din București, din sectoarele IT și financiar, precum și decidenții deja implicați în securitate, autorii studiului precizând că piața în ansamblu este, cel mai probabil, mai puțin pregătită decât indică aceste rezultate.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Doar 27% dintre companiile românești au maturitate cibernetică „verificată” prin teste reale appeared first on Forbes Romania.

Site-ul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a înregistrat temporar dificultăți de accesare, pe fondul unui volum neobișnuit de mare de solicitări provenite simultan din surse multiple.

Analiza datelor tehnice disponibile indică posibilitatea unui atac de tip DDoS (Distributed Denial of Service), care a generat o creștere semnificativă a traficului și a afectat temporar disponibilitatea platformei.

Imediat după identificarea situației, au fost aplicate măsuri suplimentare de protecție și optimizare, în vederea limitării impactului și restabilirii funcționării normale a site-ului. În urma intervențiilor tehnice, funcționarea site-ului dnsc.ro s-a stabilizat, iar echipele responsabile monitorizează în continuare infrastructura și evoluția traficului pentru a preveni și gestiona eventuale incidente similare.

Incidentul survine la scurt timp după ce Guvernul a aprobat alocarea a peste 14,7 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru acoperirea cheltuielilor de personal ale DNSC, care avertizase că se află în imposibilitatea de a mai plăti salariile până la finalul acestui an. Din suma totală alocată, 14,450 milioane de lei sunt destinate salariilor de bază, iar 325.000 de lei reprezintă contribuția asiguratorie pentru muncă. Cu această sumă, DNSC atinge un total de 42.977.000 de lei pentru bugetul privind salariile, doar 71,56% din bugetul solicitat la finele anului trecut pentru 2026, potrivit informațiilor Profit.ro.

DNSC atenționează, de asemenea, că numărul incidentelor de securitate cibernetică din acest an este aproape dublu față de tot anul 2025, 23.500 de incidente, față de 13.739 în 2025, și că are nevoie urgentă de experți, în condițiile în care pe anumite domenii lucrează cu studenți. Instituția funcționează în prezent cu doar 209 angajați cu normă întreagă, inclusiv membrii Conducerii, adică aproximativ 20% din maximul de 1.063 de angajați prevăzut prin Hotărârea CSAT nr. S-241/2023.

Nota de fundamentare a Guvernului menționează și atacurile cibernetice recente gestionate de DNSC: “Amintim inclusiv atacurile cibernetice recente de mare amploare şi cu impact societal ridicat executate de actori cibernetici maliţioşi, împotriva infrastructurilor TIC de la nivelul Apelor Române, Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi de la nivelul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.”

Numărul entităților notificate de DNSC cu privire la vulnerabilități critice a ajuns la 3.178 de la începutul anului, comparativ cu 2.020 în tot anul 2025. Prevederile OUG nr. 155/2024 dispun ocuparea prin concurs a posturilor vacante ale DNSC până la 31 decembrie 2027, însă actul adoptat acum de Guvern asigură doar plata salariilor actualilor angajați până la finalul acestui an.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Site-ul DNSC, vizat de un posibil atac DDoS, chiar în timp ce instituția atrage atenția asupra crizei de personal appeared first on Forbes Romania.

Vodafone România, al treilea jucător pe piața telecom, a depus singura ofertă la Serviciul Român de Informații (SRI) în cadrul unei licitații pentru achiziția de platforme informatice, prin intermediul cărora se urmărește creșterea rezilienței infrastructurilor publice împotriva atacurilor cibernetice și facilitarea adoptării noilor tehnologii pentru a proteja datele sensibile ale cetățenilor.

Subcontractanții Vodafone România sunt Bitdefender și Connections Consult, iar terț este Sysblue Cyber Solutions. Proiectul are un buget de 234,9 milioane de lei, fără TVA, conform datelor analizate de Profit.ro.

„Obiectivul general al proiectului îl reprezintă utilizarea şi promovarea tehnologiilor emergente şi avansate pentru cercetarea, dezvoltarea şi inovarea instrumentelor, produselor şi serviciilor de securitate cibernetică, în vederea transformării digitale a administraţiei publice”, arată documentația procedurii de atribuire. Soluţiile tehnice nu vor colecta date ca informaţii primare pentru un registru de bază, ci vor construi o bază de date cu informaţii specifice şi detaliate despre atacurile cibernetice care vizează România şi zona central-est europeană, precum şi despre metodele şi scenariile de contracarare a acestora.

Pentru primul obiectiv specific, documentaţia detaliază dezvoltarea platformei ROMAL: „Se va dezvolta o platformă utilizând CDI (Cercetare, Dezvoltare, Inovare) şi tehnologii avansate de detecţie şi analiză malware de ultimă generaţie. Principalul scop al platformei este de a integra toate elementele de ameninţare existente în spaţiul cibernetic la nivelul unei baze de date unice şi de a reduce riscul de infectare a reţelelor şi dispozitivelor din România prin posibilitatea utilizatorilor publici din România de a verifica fişiere la nivelul acesteia.” Platforma va fi promovată la nivel naţional pentru a încuraja utilizatorii din instituţiile publice să verifice fişiere provenite din surse nesigure, contribuind astfel la îmbogăţirea bazei de date, şi va realiza scanări periodice pentru actualizarea informaţiilor despre cele mai noi vectori de ameninţare.

Pentru al doilea obiectiv specific, va fi dezvoltată soluţia NEXT BYTE: „Se va dezvolta o soluţie ce va utiliza metode avansate de detecţie a aplicaţiilor malware bazate pe indicatori de compromitere privaţi, precum şi proveniţi din rapoarte de threat intelligence, procesaţi cu algoritmi de inteligenţă artificială.” Scopul principal este creşterea nivelului de securitate cibernetică a instituţiilor publice beneficiare şi asigurarea continuităţii funcţionării optime a reţelelor şi sistemelor informatice ale acestora, prin identificarea timpurie a ameninţărilor şi corelarea campaniilor care vizează infrastructuri guvernamentale sau critice ale statului român.

În cadrul proiectului va fi furnizat un sistem de securitate integrat, care va asigura protejarea infrastructurilor guvernamentale prin soluţii şi tehnologii avansate de prevenţie, detecţie, investigaţie şi remediere a atacurilor cibernetice avansate (APT) la nivelul fiecărei entităţi, precum şi printr-un sistem integrat de management centralizat la nivelul SOC-ului Centrului Naţional Cyberint (CNC). Ofertele au fost deschise la începutul lunii septembrie, iar proiectul va fi finanţat din fonduri europene.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Vodafone România, singurul ofertant la licitația SRI de 234,9 milioane de lei pentru securitate cibernetică appeared first on Forbes Romania.

Consiliul Concurenței a sancționat compania Philips România SRL cu o amendă în valoare de 5.181.216,887 lei (aproximativ un milion de euro), pentru furnizarea de documente într-o formă incompletă pe parcursul inspecției inopinate desfășurate la sediul companiei.

Concret, după ce a fost informat cu privire la desfășurarea inspecției autorității de concurență, un angajat al companiei a dezinstalat aplicația WhatsApp de pe un dispozitiv mobil utilizat în scop profesional. În acest fel, a fost restricționat accesul inspectorilor de concurență la informații potențial relevante pentru obiectul investigației, conținute în aplicația respectivă.

Consiliul Concurenței reamintește că, în perioada 28-30 iulie 2026, a efectuat inspecții inopinate la sediul Philips România SRL și la sediile a 10 companii, distribuitori sau revânzători Philips, active pe piața echipamentelor medicale de ultrasonografie și/sau piața dispozitivelor medicale de monitorizare a pacienților, destinate utilizării în spitale și clinici medicale.

Inspecțiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilei practici anticoncurențiale analizate. Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor.

Potrivit legii concurenței, inspectorii de concurență pot solicita orice fel de informații legate de obiectul investigației, iar companiile care refuză să coopereze cu instituția sau care obstrucționează activitatea acesteia în desfășurarea inspecțiilor inopinate sunt sancționate cu amendă de la 0,5% la 1% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancțiunii.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Consiliul Concurenței sancționează Philips România cu un milion de euro, după ce un angajat a dezinstalat WhatsApp în timpul unei inspecții appeared first on Forbes Romania.