Perspectivele economiei globale au luat o turnură pozitivă în prima parte a anului 2023, pe măsură ce presiunile inflaționiste au început să se atenueze, arată recentul studiu KPMG Perspective Economice Globale. Cea mai recentă prognoză KPMG relevă faptul că menţinerea tensiunilor geopolitice și provocările interne în piețe cheie încetinesc revenirea economică la rate susţinute de creştere.
Prețurile globale ale energiei au revenit la nivelurile anterioare invaziei din Ucraina. Acest fapt, combinat cu reducerea prețurilor mărfurilor și alimentelor, ne asteptăm să contribuie la diminuarea presiunilor inflaţioniste pentru restul anului 2023, conform KPMG.
În pofida recentelor știri pozitive privind inflația, marile economii ale lumii – cel mai recent Marea Britanie și SUA – se confruntă cu presiuni interne, fapt ce întârzie ameliorarea sustenabilă a condițiilor în aceste piețe și scăderea sustenabilă a inflației.
Situaţia nuanțată și complexă din fiecare țară, regiune și teritoriu exercită o presiune fără precedent asupra băncilor centrale, generând temeri că inflația de bază ar putea rămâne ridicată pe o perioadă mai îndelungată de timp și că prețurile vor rămâne ridicate, având în vedere condițiile economice încordate, inclusiv cele legate de piața forței de muncă.
Îngrijorările legate de buna funcţionare a sistemul bancar internațional ar putea complica și mai mult lucrurile pentru băncile centrale, care vor fi nevoite să includă riscurile legate de stabilitatea financiară în planurile de readucere a inflației la țintă.
KPMG estimează o creștere a PIB-ului global de 2,1% în 2023 și 2,6% în 2024, în timp ce inflația globală este de așteaptat să scadă la 5,3% în 2023 și apoi la 3,2% în 2024, iar rata șomajului este preconizată să rămână stabilă în 2023, la 5,2%, înainte să crească la 5,4% în 2024.
Creșterea economică a României a depășit așteptările în 2022, avansând cu 4,8%.
O contribuție sporită a investițiilor la creșterea PIB, îndeosebi în a doua parte a anului 2022, a contrabalansat încetinirea consumului privat.
Este de așteptat ca acest impuls să continue și în 2023, deși cu o intensitate mai redusă, datorită impactului negativ pe care ratele mai mari ale dobânzilor îl va avea asupra ritmului de creștere economică.
Cu toate acestea, economia României este de așteptat să avanseze cu 2,5% în 2023, cea mai mare rată dintre țările UE din regiune. Inflația a atins peste 16% la sfârșitul anului trecut, însă previziunile pentru 2023 indică o înjumătăţire a acesteia, determinată de scăderea prețurilor la materiile prime și energie.
Ramona Jurubiță, Country Managing Partner la KPMG în România: „Inflația este văzută de multe companii din România ca o provocare cheie în contextul macroeconomic actual.
În timp ce creșterea cu 18% a salariului minim de la începutul anului 2023 va ajuta gospodăriile să recupereze o parte din puterea de cumpărare erodată de inflaţie, sprijinind astfel consumul, această creștere semnificativă ar putea menține și o presiune ascendentă asupra inflației viitoare.
Sentimentul economic s-a îmbunătățit marginal în ultimul an, iar perspectivele de creștere au rămas bune. In ultimele trimestre s-a înregistrat un avans al investițiilor în economie, iar menținerea acestei tendințe, sprijinită de sumele substanțiale oferite prin Facilitatea de Redresare și Reziliență a UE, ar fi benefică pentru creșterea economică şi ar ajuta la reducerea dezechilibrelor macroeconomice existente.”