Ecosistemul serviciilor de livrare rapidă a înregistrat o creştere semnificativă în ultimii cinci ani, contribuţia fiind estimată la 2,8 miliarde lei în anul 2023, reprezentând 0,18% din PIB, potrivit unui studiu de specialitate realizat de PwC România.
Cercetarea privind impactul ecosistemului economic construit în jurul platformelor de livrare rapidă în ansamblul economiei locale a fost prezentată, marţi, la conferinţa cu tema “Platformele de livrare rapidă: Motorul creşterii economice, digitalizării şi antreprenoriatului”, organizată de Asociaţia Coaliţia pentru Economia Digitală, la Palatul Parlamentului, notează Agerpres.
Potrivit lui Dinu Bumbăcea, partener PwC România, din cele 2,8 miliarde lei, suma de 1,566 miliarde de lei este valoarea adăugată brută contribuţie directă, iar 1,315 miliarde de lei reprezintă valoarea adăugată brută contribuţie indirectă, generată de-a lungul lanţului valoric prin achiziţionarea de bunuri şi servicii de la furnizori / prestatori de servicii şi rundele anterioare de achiziţii ale acestora.
De asemenea, 952 de milioane de lei reprezintă contribuţie la bugetul de stat constând în taxe şi contribuţii.
Studiul mai arată că aproximativ 41.000 de persoane lucrează în ecosistemul serviciilor de livrare rapidă, dintre care circa 28.000 de persoane sunt direct implicate în activităţi de livrare rapidă şi alte 13.000 de persoane prin locurile de muncă susţinute în economie.
Spre comparaţie, în 2019 contribuţia era estimată la doar 173 milioane de lei, din care 82 milioane de lei erau valoarea adăugată brută contribuţie directă, iar 91 milioane de lei reprezentau valoarea adăugată brută contribuţie indirectă.
Autorii cercetării au arătat că ecosistemul serviciilor de livrare rapidă din România s-a extins semnificativ, iniţial fiind impulsionat de către platformele locale Oliviera şi Foodpanda. Intrarea companiei EuCeMananc în 2014 a accelerat această evoluţie, iar în 2015 competiţia s-a intensificat odată cu lansările hipMenu şi Bringo.
În 2018, pe piaţă au intrat jucători internaţionali importanţi precum Glovo, UberEats şi JustEat Takeaway, ultimii doi părăsind piaţa locală în 2020 şi 2022.
De asemenea, fuziunile şi achiziţiile au jucat un rol important în dinamica pieţei, precizează autorii studiului.
Glovo este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţă, cu cea mai mare prezenţă la nivel naţional, oferind servicii de livrare în 74 de oraşe din toate judeţele. Glovo este urmat de Wolt (fostul Tazz), care operează în 34 de judeţe şi 36 de oraşe, şi Bringo, disponibil în 32 de judeţe şi 34 de oraşe. În schimb, Bolt Food are o prezenţă limitată, în doar 11 oraşe din 11 judeţe.
Prezent la conferinţă, Ciprian Văcaru, secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale (MMFTSS), a declarat că ministerul are în vedere transpunerea unei directive europene în legislaţia românească privind lucrătorii şi pentru firmele care lucrează pe platformele de livrare rapidă.
“În momentul în care vorbim despre directivă şi transpunerea ei în legislaţia din România, Ministerul Muncii este cel care va realiza acest lucru. Nu vorbim despre o ordonanţă de urgenţă, ci despre un proiect de lege care va parcurge toţi paşi normali ai unui astfel act normativ important pentru lucrătorii şi pentru firmele care lucrează pe aceste platforme”, a afirmat secretarul de stat.
Conform acestuia, proiectul va fi pus în transparenţă decizională pe site-ul Ministerul Muncii şi, ulterior, va intra în Parlament spre dezbatere fiind asumat de Guvern.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.