În ciuda unei scăderi a producției estimate la 10 – 15% față de cea din 2021, România nu se va confrunta cu o criză de ofertă privitoare la grâu în acest an, arată o analiză a companiei de consultanță Alinda Bănică Business Consultancy.
Conform datelor existente la această oră (EU Data), producția de grâu în România, în 2022, se va situa puțin peste 10 milioane de tone, în scădere cu aproximativ 10% – maximum 15% față de nivelul anului 2021.
Cu toate acestea, o criză de ofertă privitoare la grâu este puțin probabilă în țară, având în vedere nivelul ofertei cu mult superior cererii interne, se arată în analiza realizată de compania independentă de consultanță Alinda Bănică Business Consultancy.
Conform acesteia, în prezent există un potențial intern semnificativ de restructurare a culturilor (spre exemplu prin diminuarea suprafețelor de porumb și creșterea proporțională a celor de grâu, ca urmare a prețurilor în creștere cu privire la această cultură).
„Există, mai accentuat în ultima vreme, tendința de a avea un discurs care induce panică, iar subiectul exportului de materie primă, în special de grâne, este unul care stârnește discuții aprinse în spațiul public. Mai ales în astfel de perioade încărcate cu evenimente asupra cărora nu avem control, este indicat să păstrăm mintea deschisă și curiozitatea de a privi din mai multe perspective orice speță. Analiza noastră arată că o criză de ofertă privitoare la grâu este puțin probabilă în România, având în vedere nivelul ofertei cu mult superior cererii interne. Avem însă nevoie de continuarea investițiilor în ceea ce privește prelucrarea materiilor prime (inclusiv a grâului). Înființarea de facilități de producție ar putea conduce la o ofertă suplimentară la nivelul produselor procesate, pentru care cererea nu este total acoperită din producția internă”, explică Alinda Bănică, Principal Consultant în cadrul Alinda Bănică Business Consultancy.
Piața cerealelor este racordată complet la piața internațională a cerealelor. Acest fapt influențează în mod negativ oferta de grâu produs/ destinația grâului produs, în cazul unei creșteri puternice a prețului, care va conduce la o presiune pe exporturi și la o scădere proporțională o cantităților disponibile pentru piața internă. Un control asupra acestei tendințe nu se poate realiza decât prin intermediul unor măsuri administrative (de limitare a exporturilor luate de guvern). Aceste masuri nu ar fi însă benefice, producând dezechilibre majore la nivelul pieței și afectând în mod direct fermierii, mulți putând ajunge chiar în situație de faliment, ca urmare a creșterilor agresive ale costurilor generate de input-uri (în special în zona îngrășămintelor).
Exporturile de grâu din România au fost situate, în ultimii patru ani, la nivele cuprinse între 36% și 50% din producția totală, înregistrându-se un excedent semnificativ al producției de grâu în comparație cu nivelul consumului intern.
În ceea ce privește clasamentul sectoarelor de export ale României, sectorul agrifood a ocupat, în 2021, locul 4 în top sectoare de export, cu o sumă de 1.492,45 milioane de dolari, la jumătate din exportul de electronice pe care îl facem (ocupantul locului 1 în top sectoare de export, cu o valoare de 3,120.17 milioane de dolari), arată o analiză a datelor din 2021.
Germania este principalul destinatar al exporturilor din România (4,951.80 milioane de dolari), urmată de Italia (2,441.74 milioane de dolari), Franța (1,686.29 milioane de dolari), Marea Britanie (1,239.55 milioane de dolari) și Olanda (1.049.12 milioane de dolari).
În schimb, în Ungaria, de exemplu, sectorul agrifood ocupă locul 7 în top 10 sectoare de export, cu o valoare de 1,334.47 milioane de dolari, iar în Bulgaria, sectorul agrifood ocupă locul 3, cu o valoare de 1,115.81 milioane de dolari.
Analiza realizată de compania independentă de consultanță Alinda Bănică Business Consultancy se bazează pe date ale Institutului Național de Statistică, Allianz Trade, EU Data și nu și-a propus să fie un studiu exhaustiv pe această temă.
Alinda Bănică Business Consultancy este un advisory boutique independent înființat în urmă cu 15 ani de către Alinda Bănică, antreprenor cu o experiență de 20 de ani în domeniul financiar și management consulting. Alinda Bănică a coordonat prima finanțare bancară cu garanție teren agricol din România, o tranzacție în valoare de 10 milioane de euro în anul 2010 și a conceput și finanțat prima tranzacție de tipul sale and lease back pe teren agricol din România, în 2012, cu un fond de investiții german.