Performanța României în domeniul reîncărcării vehiculelor electrice a înregistrat un declin în 2024 conform celei mai recente ediții a studiului EV Charging Index realizat de compania de consultanță strategică Roland Berger.
În 2024, scorul obținut de România a fost de 42 de puncte din maximum de 100, în scădere cu 4 puncte. Astfel, România a coborât 7 poziții, până pe locul 27 din 33 de țări analizate la nivel global. În ediția anterioară, realizată în vara anului 2024, țara noastră ocupa locul 20, cu un total de 46 de puncte. Această scădere se datorează în principal reducerii ratei de adopție a vehiculelor electrice, determinată de diminuarea subvențiilor guvernamentale în 2024 și, ulterior, suspendarea temporară a acestora, care a generat incertitudine în piață.
Studiul Roland Berger analizează tendințele globale în sectorul electromobilității, acoperă 33 de piețe din cinci regiuni, fiind rezultatul interviurilor cu experți din industrie, analizei celor mai recente date de piață și a unui sondaj de opinie în rândul conducătorilor auto de vehicule electrice (full electrice și PHEV) din toate țările analizate. China conduce în continuare clasamentul global, cu 77 de puncte din 100, în timp ce grupul țărilor aflate pe pozițiile următoare – cum ar fi Norvegia (76 de puncte), SUA (71 de puncte), Marea Britanie (69 de puncte), Germania (69 de puncte), Olanda (67 de puncte), Singapore (67 de puncte), Franța (66 de puncte), Thailanda (66 de puncte), Suedia (65 de puncte) – devine din ce în ce mai compact.
După o perioadă de expansiune continuă, piața auto electrică din România a înregistrat o contracție accentuată în 2024 și prima jumătate a 2025, influențată cu precădere de modificări și întârzieri ale programului RABLA Plus. Reducerea valorii tichetului RABLA Plus în 2024 a fost imediat vizibilă în înmatriculările de vehicule electrice. După ce în 2023 s-au înregistrat vânzări record de peste 15.000 de vehicule full-electrice (BEV), piața s-a contractat cu circa o treime în 2024, până la aproximativ 10.000 de unități. Dacia și-a menținut poziția de lider, cu 3.263 de unități Spring vândute, în ciuda unei scăderi de circa 50%, urmată de Tesla, care a înregistrat o scădere de circa 20%, până la 2.550 de unități.
Deși segmentul BEV a scăzut semnificativ, per ansamblu, piața auto din România a arătat o anumită reziliență, vânzările de mașini noi fiind în creștere cu circa 5% față de anul precedent. Acest contrast subliniază sensibilitatea mai accentuată a segmentului BEV la modificările subvențiilor guvernamentale, care influențează direct ritmul de adopție al vehiculelor electrice și deciziile de achiziție ale consumatorilor.
„Tranziția către mobilitate electrică în România se află într-un moment de inflexiune: deși reducerea subvențiilor a încetinit pe termen scurt cererea pentru vehicule electrice, extinderea infrastructurii și maturizarea ecosistemului de reîncărcare indică un potențial de relansare a creșterii, condiționat de investiții adecvate și sprijin guvernamental”, declară Szabolcs Nemes, Managing Partner Roland Berger România.
Infrastructura de reîncărcare electrică din România a continuat să se extindă, cu o creștere de circa 33% față de anul anterior, depășind 4.500 de puncte de reîncărcare. Această evoluție reflectă atât investițiile ambițioase ale sectorului privat, cât și angajamentele din cadrul PNRR.
Cel mai recent sondaj EV Charging Index realizat în rândul conducătorilor auto de mașini electrice din România evidențiază tipare distincte de utilizare și preocupări legate de infrastructură, comparativ cu alte țări analizate. Rata de încărcare acasă a vehiculelor electrice (aproximativ 40%) plasează România pe locul 31 din 33 de țări incluse în acest clasament, în timp ce 38% dintre respondenți nu au acces la niciun tip de încărcător acasă. Costul și dificultatea instalării reprezintă principalele bariere de adopție a soluțiilor home-charging, participanții la studiu preferând astfel stațiile publice de încărcare. Această dependență de rețeaua publică de încărcare electrică pune presiune suplimentară pe infrastructura de încărcare și întreține nemulțumirile legate de viteza și suficiența acesteia. În ciuda extinderii rețelei, 60% dintre șoferi consideră infrastructura publică de încărcare insuficientă, iar aproape jumătate se plâng de timpi mari de încărcare. Totuși, utilizarea încărcării rapide tip DC este printre cele mai ridicate global — asigurând 26% din totalul kilometrilor parcurși — ceea ce reflectă, pe de o parte, o infrastructură fast charging relativ dezvoltată și, pe de altă parte, potențialul de creștere în zona încărcării acasă.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.