Un studiu realizat de Ipsos in 33 de țări dezvăluie o tendință neașteptată: interesul global pentru încălzirea planetei scade. Ne confruntăm cu o suprasaturație a subiectului? Lipsa de claritate și de direcție în privinţa soluțiilor pentru această problemă de proporții contribuie la fenomenul de desensibilizare pe teme climatice (climate fatigue), care începe să devină evident în societate?
Sau îndoielile de natură economică asupra Green Deal-ului încep să își spună cuvântul?
Principalele rezultate ale studiului:
- La nivel global, convingerea că viitoarele generații vor fi dezamăgite dacă nu se iau măsuri împotriva schimbărilor climatice a scăzut cu 13 puncte procentuale (pp) față de 2021
- În România, doar o treime dintre oameni văd guvernul ca fiind responsabil pentru combaterea schimbărilor climatice, un procent mult sub media mondială (60%). Implicit, românii se așteaptă ca brandurile să se comporte într-un mod responsabil în ceea ce privește mediul (40%).
- La nivel global, bărbații tineri (milenialii și Generația Z) sunt mai pesimiști în privința crizei climatice prin comparaţie cu femeile și bărbații mai în vârstă. O treime dintre bărbații milenialii și din Gen Z cred că este prea târziu pentru a mai face ceva.
- În cele mai multe dintre cele 33 de țări incluse în studiu cetăţenii consideră că statele dezvoltate ar trebui să contribuie mai intens la această luptă, iar România nu face excepție.
Atât la nivel global, cât și în România, majoritatea oamenilor doresc să contribuie la combaterea efectelor schimbărilor climatice, dar nu știu cum să o facă. Ei supraestimează importanța reciclării și subestimează impactul gesturilor mai radicale, precum renunțarea la autoturism sau adoptarea unei alimentații vegetariene.
Doar 1 din 10 români consideră că ţara noastră poate reprezenta un exemplu în combaterea schimbărilor climatice, în comparație cu 3 din 10 care au această opinie despre țara lor, la nivel global.
Aproape 60% dintre români, în special cei din Generația X, sunt de părere că România nu și-a dovedit încă abilitatea de a fi un lider mondial în acest domeniu. Tot atâți români – 6 din 10 – susțin că țara noastră ar trebui să joace un rol mai activ în această luptă. Această convingere este și mai puternică în rândul tinerilor din Generația Z.
39% dintre respondenții la nivel global consideră că efectele schimbărilor climatice vor avea un cost mai mare decât implementarea măsurilor de combatere a acestora, faţă de 30% dintre români.
Studiul Ipsos s-a desfășurat sub forma interviurilor online în 33 de țări, în perioada 26 ianuarie – 9 februarie 2024. Au fost intervievați în total 24.290 adulţi, dintre care 500 în România. Adulții intervievați au vârste cuprinse între 18-74 de ani în Canada, Irlanda, Malaezia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Turcia și Statele Unite; 20-74 de ani in Thailanda; 21-74 în Singapore şi Indonezia, respectiv 16-74 în toate celelalte țări, inclusiv România.