Cu mai bine de un deceniu în urmă, compania de cercetare Ipsos a pus bazele unui studiu care evaluează așteptările oamenilor din întreaga lume cu privire la o multitudine de teme, de la tehnologie, securitate mondială, schimbări climatice și până la societate, economie și perspective de viitor.
Cea mai recentă ediție a studiului realizat de Ipsos monitorizează opiniile a peste 25.000 de cetățeni din 34 de țări – inclusiv România, unde studiul a ajuns la al patrulea val.
Principalele concluzii
Crește nivelul de optimism la nivel global, iar cetățenii planetei se așteaptă la o agravare a schimbărilor climatice:
- În medie, 1 din 2 cetățeni intervievați pe plan mondial (53%) declară că 2023 a fost un an prost pentru ei și familia lor, iar 70% afirmă că a fost un an prost pentru țara lor. Pentru fiecare afirmație, acesta este cel mai redus nivel de după izbucnirea pandemiei Covid-19, ceea ce indică un optimism în creștere. Trei sferturi dintre români (74%) cred că anul trecut a fost unul prost pentru țara lor, în timp ce jumătate (53%, la fel ca media globală) consideră că 2023 a fost un an prost la nivel individual și familial.
- 70% dintre respondenți cred că 2024 va fi un mai bun decât 2023, ceea ce reprezintă o creștere cu 4 puncte procentuale (pp) față de sondajul anterior. În România nivelul de optimism față de 2024 a crescut cu 6 pp comparativ cu valul precedent, situându-se acum la 68%.
- Mai mulți oameni cred că în 2024 inteligența artificială va duce la pierderea locurilor de muncă (64%), mai degrabă decât la crearea acestora (43%). Aceeași opinie se regăsește și în România (59% vs 29%).
- După ce 2023 a fost declarat cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice (inclusiv în România), 81% dintre respondenți se așteaptă ca temperatura medie globală să crească și mai mult în 2024. Alături de India (70%) și SUA (68%), românii văd mai puțin probabil acest fenomen (73%), comparativ cu restul țărilor participante la studiu.
- Majoritatea respondenților la nivel mondial (59%) consideră că în 2024 vom lucra mai mult timp de la birou decât de acasă. În România, 50% dintre participanții la studiu îmbrățișează această opinie, indicând o polarizare a opiniilor.
Perspective pentru 2024. Optimismul se află în creştere.
La nivel mondial, 70% dintre cetățeni cred că 2024 va fi un an mai bun decât a fost 2023 – o creștere cu 4 pp față de studiul anterior, unde nivelul de optimism se afla la valoarea minimă din ultima decadă.
Optimism a crescut pe continentul nostru, în special în Suedia (+12 pp), Polonia, Spania, Marea Britanie (+11 pp, fiecare), ceea ce reflectă semnele de reviriment economic observate în Europa în cursul anului 2023.
În România, nivelul de optimism a crescut cu o rată moderată (6 pp), mai apropiată de media globală.
În medie, 50% dintre respondenți se așteaptă ca economia globală să fie mai puternică în 2024 față de 2023 (o creștere cu 4 pp față de valul anterior al studiului), apropiindu-se de nivelurile înregistrate înainte de pandemie.
În România, deși este majoritară ponderea celor care consideră că economia globală nu se va îmbunătăți în acest an (55%), se observă totuși o creștere cu 8 pp a nivelului de optimism pe această temă.
În raport cu locuitorii din statele Uniunii Europene incluse în studiu, românii sunt mai hotărâți să adopte rezoluții în acest an, pentru a face anumite lucruri pentru ei sau pentru alții (85% vs 67%).
Economia în 2024
70% dintre cetățenii intervievați la nivel global se așteaptă ca atât rata inflației cât și ratele dobânzilor să fie mai mari în 2024 față de 2023. Cu toate acestea, există semnale pozitive din partea consumatorilor, dată fiind scăderea acestor indicatori cu -5 pp, respectiv -4 pp față de studiul anterior.
Din cele 34 de țări incluse în studiu, 10 afișează o îmbunătățire cu cel puțin 10 pp a așteptărilor față de rata inflației, în special statele europene precum Polonia (30 pp), Suedia (25 pp), Ungaria (23 pp) sau Marea Britanie (17 pp).
În România, așteptările privind rata inflației sau rata dobânzilor nu diferă față de media globală cu mai mult de 1-2 pp, observându-se o îmbunătățire netă a optimismului la aceste capitole (12 pp, fiecare), prin comparație cu studiul precedent. Românii sunt însă mai îngrijorați cu privire la creșterea inflației în raport cu media țărilor din UE incluse în studiu (71% vs 63%).
Rata inflației și ratele dobânzilor s-ar putea dovedi a fi mai persistente decât ne așteptăm, ceea ce ar putea indică un progres lent. Conform unui alt studiu realizat de Ipsos anul trecut, 3 din 10 români sunt de părere că inflația nu va reveni niciodată la normal.
Tehnologia în 2024
Opinia publică este polarizată cu privire la impactul inteligenței artificiale (AI), iar îngrijorările depășesc admirația față de această tehnologie.
Partea bună a lucrurilor este că 56% dintre respondenți se așteaptă ca doctorii să folosească AI în mod frecvent (în creștere cu 18 pp față de 2019), iar 43% se așteaptă ca AI să contribuie la crearea de noi locuri de muncă. La polul opus, 64% dintre cetățenii intervievați la nivel global cred că utilizarea AI va duce la pierderea multor locuri de muncă noi.
Echilibrul dintre îngrijorare și admirație variază în funcție de țară. Statele asiatice, cunoscute pentru creșterea economică facilitată de tehnologie, sunt indecise cu privire la AI – de exemplu, în China 70% dintre respondenți consideră probabilă contribuția AI la pierderea unor noi locuri de muncă, în timp ce 74% declară că utilizarea AI va duce la crearea unor noi locuri de muncă.
În România, opinia majoritară este că inteligența artificială va elimina noi locuri de muncă (59%), mai degrabă decât să ajute la crearea lor (29%).
Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în 34 de țări, în perioada 20 octombrie – 3 noiembrie 2023, în rândul a 25.292 adulți cu vârste cuprinse între 18 și 74 ani în Statele Unite, Canada, Malaezia, Noua Zeelandă, Africa de Sud și Turcia, 20-74 ani în Thailanda, 21-74 ani în Indonezia și Singapore și respectiv 16-74 ani în celelalte țări( inclusiv România).
Diferențele față de studiile anterioare sunt exprimate în mărime absolută, sub forma punctelor procentuale (pp). De exemplu, diferenţa de la 65% la 70% înseamnă o creştere cu 5 pp.
