FacebookTwitterLinkedIn

Cu noile creșteri la 16% pentru impozitul pe profit, respectiv pentru impozitul dividende, povara fiscală reală este de 30%-34% din profitul brut al firmelor, ceea ce plasează România peste media OCDE și aproape de media UE.

Practic, antreprenorii vor împărți cu statul mai mai mult de un sfert din profitul brut obținut de firma lor, iar la fiecare un milion de euro profit, statul ia circa 300.000 de euro, arată un calcul realizat de consultantul de business Florin Leucă.

 Potrivit acestuia, având în vedere această încărcare fiscală, antreprenorii se vor reconsidera dacă să dea acești bani către stat sau să-i reinvestească. În plus, multe IMM-uri ar putea dispărea, iar mulți români vor fi descurajați să devină antreprenori. De altfel, conform statisticilor, numărul microîntreprinderilor active este în scădere.

În acest context, consultantul de business Florin Leucă le recomandă antreprenorilor afectați de creșterile de taxe să ia câteva măsuri concrete în avantajul lor, printre care să reinvestească profitul, să își organizeze firma în regim de holding, să își recalibreze modelul de business prin digitalizare, să introducă indexarea prețului în contractele cu furnizorii și clienții principali etc.

„La un simplu calcul, după aplicarea impozitului pe profit și apoi a impozitului pe dividende pe suma rămasă, antreprenorii plătesc către stat un total de 29,44% din câștigul lor. În plus, la distribuirea dividendelor, dacă suma depășește plafonul celor 6 salarii minime brute (24.300 lei), 12 salarii brute (48.600 lei) sau 24 salarii brute (97.200 lei), se adaugă 10% CASS (Contribuția la Asigurările Sociale de Sănătate). Practic,  pe fluxul „profit → dividend net”, povară fiscală reală atinge 34,3% din propriul câștig, depășind media OCDE (32%) și apropiindu-se de media integrată a UE (40,9%). Cu alte cuvinte, statul devine partener de afaceri, dar fără să contribuie la efortul pentru realizarea veniturilor și profitului – la această cotă de 34,3%, în unele firme statul poate deveni chiar acționar principal. Pe lângă această taxare, multe firme plătesc și alte taxe, dar și salarii. Odată ce presiunea fiscală crește, crește și riscul de faliment, de evaziune fiscală sau de utilizare a unor metode de a folosi banii firmei în avantaj personal decât să fie distribuit la stat”, explică Florin Leucă, consultant de business în contact cu peste 100 de firme.

Impozitul pe profit de 16% se aplică firmelor care nu sunt microîntreprinderi sau care au o cifră de afaceri în prezent de peste 250.000 de euro, respectiv 100.000 euro de la 1 ianuarie 2026. Cu noile impozite, o companie va plăti către stat astfel, în funcție de venit.

Dacă o firmă are un profit brut de 200.000 lei, va plăti către stat:

  • Impozit de profit: 200.000 lei x 16% = 32.000 lei
  • Profit net: 168.000 lei
  • Impozit dividende: 168.000 lei x 16% = 26.880 lei
  • CASS (10%) aplicat la plafonul de 24 salarii minime brute (97.200 lei): 9.720 lei
  • Total taxe stat: 68.600 lei
  • Sarcina fiscală totală: 34,3% din profitul obținut

Dacă o firmă are un profit brut de 100.000 lei, va plăti către stat:

  • Impozit de profit: 100.000 lei x 16% = 16.000 lei
  • Profit net: 84.000 lei
  • Impozit dividende: 84.000 lei x 16% = 13.440 lei
  • CASS (10%) aplicat la plafonul de 12 salarii minime brute (48.600 lei): 4.860 lei
  • Total taxe stat: 34.300 lei
  • Sarcina fiscală totală: 34,3% din profitul obținut

Dacă o firmă are un profit brut de 50.000 lei, va plăti către stat:

  • Impozit de profit: 50.000 lei x 16% = 8.000 lei
  • Profit net: 42.000 lei
  • Impozit dividende: 42.000 lei x 16% = 6.720 lei
  • CASS (10%) aplicat la plafonul de 6 salarii minime brute (24.300 lei): 2.430 lei
  • Total taxe stat: 17.150 lei
  • Sarcina fiscală totală: 34,3% din profitul obținut

Ce pot face antreprenorii pentru a supraviețui impozitului de 16% pe impozit și dividend? Florin Leucă subliniază faptul că pentru mulți, fiscalitatea actuală nu mai înseamnă doar un cost, ci o decizie de viață pentru business-ul lor. „În lipsa unor măsuri de echilibrare, România riscă să piardă tocmai forța creativă care susține economia reală: antreprenorii mici și mijlocii”, susține Florin Leucă.

Acesta are și o listă de recomandări pentru ca antreprenorii să-și salveze afacerile:

1. Recalibrarea modelului de business

  • Introduceți clauze de indexare a prețului în contractele pe termen lung pentru a transfera incremental componenta de taxă.
  • Redesenați pachetele de produse sau/și servicii (bundling) pentru a crește valoarea adăugată pe oră lucrată.
  • Implementați outsourcing intern (RPA, AI agents). Câteva procese digitalizate pot recupera 4-6 puncte procentuale din marjă.

2. Folosirea scutirii pentru profitul reinvestit (Art. 22 Cod Fiscal)

  • Echipamentele tehnologice, software-ul și activele „verzi” rămân eligibile. Deducerea ar putea neutraliza integral impozitul de 16% pe profit pentru sumele reinvestite și reduce presiunea de a distribui dividende.
  • Art. 22 Cod Fiscal stipulează: „Profitul investit in echipamente tehnologice, active utilizate in activitatea de productie si procesare, activele reprezentand retehnologizare, calculatoare electronice si echipamente periferice, masini si aparate de casa, de control si de facturare, in programe informatice, precum si pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse si/sau achizitionate, inclusiv in baza contractelor de leasing financiar, si puse in functiune, folosite in scopul desfasurarii activitatii economice, este scutit de impozit.”

3. Gestionarea cash-flow-ului de dividend

  • Efectuați distribuții trimestriale doar după un ,,stress test” de lichiditate la o valoare DSCR (Debt Service Coverage Ratio) de peste 1,3x.
  • Amânați plata dividendelor până în T4 pentru a câștiga timp de investiție (profit reinvestit) și a evita plata CASS în același an fiscal.

4. Structurare juridică/ financiară

  • Pentru firmele cu o cifră de afaceri între 100.000 € și 500.000 €, analizați scenariul „holding + vehicul operațional” versus un SRL unic sau varianta de PFA.
  • Revizuiți remunerarea administratorilor (salariu + bonus). Costurile salariale sunt deductibile, în timp ce dividendele nu.

5. Pregătirea pentru plafonul de 100.000 euro (2026)

  • Segmentați liniar veniturile/ clienții și mutați liniile de business cu randament mic într-un SPV (Special Purpose Vehicle) separat.
  • Investiți într-un sistem ERP minimalist pentru a controla mai bine cifra de afaceri raportată (e-Factura + SAF-T).

6. Antifragilitate fiscală

  • Asumați-vă că impozitele vor rămâne ridicate timp de 3-5 ani. Stabiliți un obiectiv intern de marjă operațională cu +5 puncte procentuale peste noul prag de rentabilitate de 29-30%.

7. Plan de rezervă personală

  • Încurajați asociații și acționarii să-și construiască un fond de minimum 6 luni de cheltuieli personale înainte de a depinde de dividende. Acest lucru va reduce presiunea pentru distribuirea „forțată” de dividende.

8. Recalibrarea obiectivelor de creștere

  • În loc de targetul +20% CA (cifra de afaceri), mutați accentul pe „profit pe client” și „valoare creată pe angajat” – indicatori esențiali într-un regim fiscal mai strict.
  • De asemenea, puteți segmenta afacerea în „profit & cost centers” (centre de profit și centre de cost) pentru a maximiza profitul și a optimiza cheltuielile.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.