În România, criza sanitară și-a pus negativ amprenta în măsură mai mare pe tineri și pe cei cu vârsta de peste 61 de ani, precum și pe cei mai puțin școlarizați. Concedierile și orele de lucru reduse i-au afectat cel mai mult pe cei care lucrează în domeniul turismului și călătoriilor (88%), precum și pe cei care lucrează în sectoarele mass-media și non-profit, precum și în cel al produselor și serviciilor de consum.
Într-un astfel de context, 67% dintre români spun că s-ar recalifica pentru un nou loc de muncă, în orice circumstanță, iar alți 30% sunt dispuși să o facă doar dacă este necesar, respectiv în cazul în care locul lor de muncă ar fi în pericol. Cei cu ocupații profesionale percepute ca fiind mai puțin vulnerabile, cum sunt cele în sănătate și medicină, tehnologie, servicii profesionale, știință, cercetare și drept, nu sunt la fel de pregătiți să își schimbe cariera.
„Companiile ar trebui să fie deschise pentru a angaja persoane cu cariere neobișnuite: în viitor, talentul ar putea proveni din medii diverse și oportunități de carieră neașteptate. De exemplu, a avea o perioadă de șomaj de 1 an sau un nivel de educație complet diferit, poate deveni o situație mai frecventă, pe măsură ce oamenii trec de la o carieră la alta, pentru a depăși provocări precum COVID-19. Angajatorii trebuie să învețe să depășească formalismul și să angajeze talente pentru abilitățile și potențialul lor”, a explicat Ádám Kotsis, director asociat BCG, People Strategy.
Domeniul digital și tehnologia informațională se află în fruntea listei de viitoare cariere potențiale, atât datorită oportunităților din aceste domenii, cât și a remunerației în general ridicate. Administrarea biroului, secretariatul și joburile axate pe management, cum ar fi marketingul și resursele umane sunt, de asemenea, văzute ca slujbe atractive, cel mai probabil datorită percepției lucrătorilor că în aceste domenii tranziția spre un loc de muncă nou va fi mai ușoară.
„Una dintre urmările crizei sanitare este o nevoie crescută de securitate la job și a venitului. Astfel că a crescut interesul pentru programe de dezvoltare profesională, dobândirea de noi abilități și competențe sau chiar tranziția către domenii mai sigure. Mai mult, există un interes crescut pentru diversitate: proiecte de freelancing, joburi part-time sau project based în mai multe domenii astfel încât, dacă unul dintre ele cade, să existe siguranța unui venit lunar”, a punctat Ana Vișian, marketing manager BestJobs.
Într-o comparație la nivel global, această valoare de 67% a României este în concordanță cu media globală de 68% și apropiată de cea a Serbiei de 69%, cea mai mare dintre țările chestionate din Europa Centrală și de Est. Valoarea înregistrată de Ungaria a fost cea mai scăzută, 49%, urmată de 54% în Slovenia, 57% în Austria și 63% în Polonia