Arhitectura și sectorul construcțiilor intră în 2026 într-o etapă de maturizare accelerată, marcată de trecerea sustenabilității din zona de opțiune în cea de standard, de creșterea importanței experienței utilizatorilor și de revenirea reutilizării adaptative a clădirilor existente, potrivit unui studiu realizat de biroul de arhitectură Studio ae.
Conform analizei, dezvoltările viitoare vor fi influențate de factori economici și legislativi – inflație, posibila stagnare a proiectelor publice, introducerea taxei pe carbon și modificările aduse de noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) – dar și de presiunea tot mai mare pentru clădiri eficiente energetic și integrate în comunitate.
„Chiar și în perioade dificile, arhitectura și construcțiile rămân coloana vertebrală a dezvoltării unei societăți. Cu peste 60.000 de proiecte autorizate anual, există oportunități reale de creștere și în 2026”, a declarat Elena Ștefănescu, arhitect și cofondator Studio ae.
1. Sustenabilitatea devine „lege” nescrisă
Sustenabilitatea nu mai este opțională, ci reprezintă o obligație, chiar dacă nescrisă, pentru profesioniștii din domeniu, determinând adoptarea designului regenerativ și a soluțiilor durabile pe termen lung. Arhitecții și designerii se orientează tot mai mult către utilizarea materialelor cu emisii reduse de carbon, implementarea strategiilor pasive (care nu necesită consum de energie) și dezvoltarea soluțiilor active menite să reducă consumul energetic și să integreze sisteme de energie regenerabilă.
2. Comunitatea și experiențele oferite, în centrul atenției
Încă din faza de concept, proiectele rezidențiale, de retail și office sunt menite să ofere utilizatorilor finali experiențe complete și relevante, punctează Elena Ștefănescu. Spațiile care se bucură de succes în rândul publicului-țintă combină infrastructura funcțională cu zone dedicate petrecerii timpului de calitate și generează un impact emoțional pozitiv.
În acest context, ansamblurile rezidențiale integrează un mix funcțional echilibrat, care include spații comerciale de proximitate, centre educaționale și de recreere, zone verzi pentru relaxare și hub-uri creative ce stimulează interacțiunea socială. La rândul lor, birourile moderne pun la dispoziția angajaților facilități complexe, menite să sporească creativitatea și eficiența, să încurajeze prezența la birou și să consolideze fidelitatea față de brand.
3. Reutilizarea adaptivă revine în prim-plan
Reutilizarea adaptivă se conturează ca una dintre cele mai importante direcții ale anului 2026, pornind de la o realitate fundamentală: cele mai sustenabile clădiri sunt cele deja existente. Acestea beneficiază de infrastructură urbană esențială – apă, canalizare, energie și transport public – fără a exercita presiune suplimentară asupra investițiilor publice.
Proiectele de reutilizare adaptivă urmăresc, în principal, reducerea costurilor și a deșeurilor, introducerea unor funcțiuni noi, adaptate nevoilor actuale ale comunității, precum și valorizarea identității și a istoriei locului.
„Arhitectura anului 2026 privește mai mult ca oricând către un echilibru între trecut și viitor: între reziliență, adaptabilitate și valoarea intrinsecă a spațiilor existente”, mai spune Elena Ștefănescu.
4. Designul este minimalist, dar tot mai funcțional
„Oamenii sunt sensibili la frumos și îl simt atunci când experimentează un spațiu”, punctează Elena Ștefănescu. În acest context, designul pune pe primul loc funcționalitatea și durabilitatea și tinde să devină atemporal, fără a renunța la componenta estetică. Una dintre tendințele majore în arhitectură și design în 2026 este conceperea proiectelor cu o durată de viață îndelungată, capabile să rămână relevante și valoroase pentru oameni.
În acest sens, sunt preferate materialele care apropie utilizatorii de natură – precum lemnul și piatra –, paletele cromatice inspirate din mediul înconjurător și maximizarea luminii naturale, toate integrate în acord cu nevoile și așteptările beneficiarilor.
5. Adaptabilitatea, avantaj competitiv
În România, incertitudinile și impredictibilitatea politicilor fiscal-bugetare, timpii mari de obținere a avizelor și autorizațiilor, precum și inflația și volatilitatea lanțurilor de aprovizionare contribuie semnificativ la creșterea costurilor de construcție. În plus, introducerea taxei aferente amprentei de carbon va determina majorarea prețurilor materialelor și produselor provenite din afara Uniunii Europene.
În acest context, capacitatea de a anticipa evoluțiile pieței și de a reacționa rapid devine esențială, prin estimări realiste de cost, procese de proiectare eficiente și o colaborare constantă cu beneficiarii.
6. Tehnologia și materialele inovatoare, utilizate în toate etapele
Tehnologia este utilizată pe scară largă atât în faza de proiectare, cât și în cea de execuție. Arhitecții folosesc în mod curent instrumente precum BIM și inteligența artificială pentru digitalizarea și eficientizarea proceselor, facilitarea colaborării interdisciplinare și crearea de spații adaptive, centrate pe utilizator.
„Pe piața materialelor de construcții, producătorii inovează într-un ritm accelerat. Putem utiliza în proiectele noastre sticlă care produce energie electrică, întrerupătoare fără fir și fără baterii, mochete care nu se pătează sau învelitori capabile să genereze energie electrică”, detaliază cofondatorul Studio ae.
7. Schimbări legislative cu impact
După adoptarea, în 2025, a noului normativ privind securitatea la incendiu, anul 2026 aduce în prim-plan așteptata aprobare a Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC), act normativ major, care va reuni întreaga legislație de profil sub o singură umbrelă. În prima etapă de implementare, beneficiarii pot resimți timpi mai mari de așteptare pentru obținerea avizelor și autorizațiilor.
Totodată, 2026 marchează primul an de aplicare completă a Legii nr. 207/2025 (Legea „Nordis”), care are ca obiectiv principal protejarea cumpărătorilor și responsabilizarea dezvoltatorilor imobiliari.
În plus, din 2026 se va aplica taxa pe carbon pentru materialele de construcții provenite din afara Uniunii Europene, vizând produse precum fierul, aluminiul și electricitatea. Această măsură va exercita o presiune suplimentară asupra bugetelor de construcție, influențând costurile și strategiile de achiziție ale dezvoltatorilor.
8. Spațiile urbane și planurile de oraș, în schimbare
Se observă o accelerare a proceselor de transformare a spațiilor și planurilor urbane, chiar dacă nu întotdeauna în ritmul dorit. Vestea bună este că direcția acestor schimbări pune tot mai mult accent pe sustenabilitate, natură și comunitate, cu o miză clară: crearea unei legături firești între oameni, spațiile urbane și mediul natural.
Un exemplu relevant în acest sens este concursul internațional „Dâmbovița 2035”, organizat de Ordinul Arhitecților din România – Filiala București. Inițiativa vizează reamenajarea cheiurilor Dâmboviței pe tronsoanele cuprinse între Lacul Morii – Grădina Botanică și Timpuri Noi – Văcărești, tema concursului fiind: „Cum va arăta Dâmbovița peste un deceniu? Poate deveni râul o axă verde-albastră vie, care să lege oamenii, natura și orașul?”.
Au fost desemnați șase câștigători, câte unul pentru fiecare tronson, iar speranța este ca acest demers să se concretizeze în proiecte reale și să marcheze începutul unei transformări urbane ambițioase pentru metropolă.
9. Dezvoltarea infrastructurii: energetică, rutieră, logistică și de apărare
Dezvoltarea noilor tronsoane de autostradă va continua să genereze investiții complementare în domenii precum logistica și distribuția, activând zone și orașe care până recent erau mai slab conectate la rețelele majore de transport. Această dinamică contribuie la diversificarea investițiilor și la creșterea atractivității economice a unor regiuni emergente.
Un subiect relativ nou îl reprezintă infrastructura de apărare care, în contextul geopolitic internațional actual, are implicații și la nivel local. Noile coridoare de circulație vor determina investiții în construcția de poduri capabile să susțină transportul echipamentelor specifice, precum și în realizarea unor clădiri și facilități dedicate acestui domeniu.
În același timp, sectorul energetic rămâne un punct central. În 2026, sunt așteptate finalizări de proiecte de producție a energiei electrice fotovoltaice, a stațiilor de transformare și a capacităților de stocare, urmând ca investiții autorizate în anii anteriori să intre în fazele de execuție și, ulterior, de operare.
10. Construcția de noi unități de învățământ
După o perioadă îndelungată în care construcția de școli, grădinițe și creșe a fost limitată, în prezent devine evidentă necesitatea unor dotări educaționale adecvate, esențiale pentru o locuire de calitate prin existența unităților de învățământ în proximitate. În contextul dezvoltării urbane periferice a marilor orașe — o tendință care va continua – este imperativ ca deciziile privind orașele de mâine să includă, încă de acum, proiectarea și realizarea unor noi unități de învățământ.
Totodată, proprietățile imobiliare urbane ale viitorului trebuie să fie concepute ca structuri flexibile, durabile și regenerative, pentru că în lipsa acestor caracteristici, ele riscă să devină o povară pe termen lung. Doar astfel orașele și locuitorii lor vor putea face față multiplelor schimbări — de mediu, legislative, economice și sociale — care definesc contextul actual și viitor, concluzionează cofondatorul Studio ae.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.