Cu mulți ani în urmă, emiterea unui extras bancar lunar părea suficient pentru persoane fizice și companii deopotrivă. Cu doar câțiva ani în urmă, o zi de așteptare pentru eliberarea unui extras bancar părea acceptabil. La fel și un drum până la sucursala bancară. Dezvoltarea explozivă a tehnologiei și a comunicațiilor a schimbat fundamental aceste șabloane. „Simplu” și „real-time” sunt, acum, cuvintele de ordine în sistemul bancar, aflat în fața unor transformări pe care bancherii cu vechime refuză cu obstinație să le accepte.
Ralph Hamers este, la 45 de ani, suficient de tânăr pentru a înțelege că lupta pentru cotă de piață nu se mai dă doar între bancheri.
„Am fost în Silicon Valley, unde m-am întâlnit cu investitori importanți din domeniul tehnologiei. Am discutat la cină despre modul cum vor schimba inovațiile disruptive bankingul. Eu voiam să aflu de la ei, iar ei voiau să afle de la mine același lucru”, spune olandezul care a preluat anul acesta șefia grupului ING.
Într-adevăr, firmele din domeniul tehnologiei devin tot mai mult pe zi ce trece concurenți ai băncilor tradiționale. Apple a anunțat recent lansarea serviciului său de plată Apple Pay, Pay Pal este deja un jucător puternic, iar Amazon, Stripe sau Square au anunțat deja planuri importante pentru segmentul plăților mobile. Tocmai de aceea, plățile mobile sunt pariul lui Hamers pentru extinderea grupului ING, lovit destul de puternic de criză și salvat de banii statului olandez.
Iar România joacă un rol important în strategia lui Hamers, cu atât mai mult cu cât el a fost, în perioada 1999-2002 șeful operațiunilor locale ale ING. „În 1999 erau 100 de angajați, în 2002 când am plecat erau 450, iar acum avem 2.500”, spune executivul venit recent la București pentru a sărbători 20 de ani de la venirea ING în România.
ING a fost, practic, prima bancă internațională care a deschis o sucursală în România după Revoluție. „Am început de la zero, și am crescut doar organic, fără achiziții. România a fost singura țară unde am construit de la zero atât operațiunile de corporate, cât și pe cele de retail”, detaliază Hamers.
În prezent, ING România deține o cotă de peste 5% din piață în funcție de active, fiind o bancă de top 10 și unul dintre jucătorii care au câștigat permanent cotă de piață în ultimii ani. Mai mult, politica de risc conservatoare a făcut ca ING România să aibă o rată a creditelor neperformante la mai puțin de jumătate față de media sistemului bancar, potrivit șefului ING România, polonezul Michal Szczurek. Anul trecut, veniturile ING România au fost de 844 de milioane de lei, profitul brut depășind 215 milioane de lei, iar pentru perioada următoare, strategia filialei locale vizează, la fel ca și la nivelul întregului grup, investiții importante în tehnologie, dar și atacarea unui segment ignorat până acum, întreprinderile mici și mijlocii.
Practic, ING România este printre ultimele bănci care își anunță intrarea pe acest segment. Dar acest lucru poate fi privit și ca o oportunitate, afirmă, diplomat, Michal Szczurek, având în vedere că banca a fost ferită de pierderile și eșecurile pe care le au deja concurenții care au mizat mai devreme pe acest segment. „De acum putem credita acest segment într-un mod mult mai sănătos”.