Chișinăul își redesenează harta comerțului cu ambiția de a deveni, până în 2030, o capitală modernă, atractivă pentru afaceri și antreprenorii locali. Prin Strategia „Comerț – 2030”, autoritățile propun măsuri fiscale favorabile micilor comercianți, investiții în digitalizare, reglementarea pieței ambulante și extinderea infrastructurii comerciale în zonele periferice, toate acestea într-un efort de a crea un mediu economic transparent și durabil.
În prezent, în Chișinău sunt 6.358 de unități de comerț ambulant, 35 de piețe, 2.988 de unități de alimentație publică, precum și 8.317 unități de prestări servicii. Acestea, în mare parte, sunt amplasate pe bulevardele și străzile principale din sectoarele Capitalei.
„Ne-am propus ca municipiul Chișinău să devină până în anul 2030 o capitală modernă care oferă un climat de afaceri atractiv și favorabil dezvoltării comerțului interior, gestionat de o administrație transparentă, care răspunde rapid și eficient nevoilor consumatorilor și mediului de afaceri, în conformitate cu cele mai avansate standarde și practici internaționale”, a declarat șeful Direcției generale economie, comerț și turism, Roman Vitiuc pentru ipn.md.
Facilități fiscale pentru micii comercianți
Anterior, magazinele cu suprafețe mari achitau o taxă per metru pătrat de circa 20-30 de ori mai mică decât magazinele de dimensiuni mici. Pentru a reduce această discrepanță, s-a decis creșterea taxelor pentru magazinele și rețelele mari și diminuarea lor pentru magazinele mici – o măsură care a venit în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii, a declarat Roman Vitiuc.
Pentru anumite categorii de comercianți au fost stabilite facilități fiscale – precum scutire de 50% fața de taxa locală stabilită –, pentru unitățile de comerț ambulant care desfășoară activitate comercială în cazul târgurilor și iarmaroacelor tematice pentru comercializarea legumelor și fructelor autohtone, produselor apicole etc.
La fel, este vorba despre scutirea totală pentru comercializarea articolelor de meșteșugărit și artizanat, în cadrul târgurilor tematice.
Fondurile încasate din taxele de la unitățile comerciale ajung în bugetul municipal și sunt utilizate pentru modernizarea infrastructurii urbane, îmbunătățirea serviciilor oferite de municipalitate, și acoperă alte cheltuieli necesare pentru oraș.
Peste o mie de unități de comerț ambulant, amplasate pe străzile capitalei, au fost demontate în ultimii cinci ani. Dacă în luna februarie 2020 numărul tarabelor a constituit 1.612 unități, la data de 15 mai 2025 au rămas 585.
Potrivit Direcției generale economie, comerț și turism, a crescut considerabil numărul unităților de comerț pe străzile Uzinelor, Petricani, Calea Orheiului, ceea ce evidențiază tendința de dezvoltare a zonelor industriale de la periferia orașului, prin extinderea rețelei de comerț cu materiale de construcție și finisare, articole sanitare, de uz casnic etc.
Majoritatea unităților de comerț dispun de o suprafață de până la 50 de metri pătrați, fapt care denotă predominanța afacerilor mici și mijlocii în domeniul comerțului, deținute și operate de antreprenori independenți sau familii.
Șeful Direcției generale economie, comerț și turism, Roman Vitiuc a declarat pentru IPN că pandemia a amplificat nevoia de digitalizare în sectorul comerțului. Unele afaceri s-au adaptat contextului, prin implementarea măsurilor de digitalizare, precum și prin modernizarea propriilor platforme electronice de organizare a comerțului. Chiar dacă pandemia s-a terminat, activitățile de livrare și comerțul electronic capătă tot mai mare amploare, a subliniat Vitiuc.
Reglementarea comerțului ambulant
Comercianții pot obține dreptul de amplasare a unităților de comerț ambulant pe teritoriul municipiului Chișinău în cadrul unei licitații publice organizate de Autoritatea Publică Locală, pe amplasamentele stabilite în schemele aprobate de Consiliul Municipal Chișinău.
De la 1 octombrie 2020 până la 20 iunie 2025, Primăria a organizat 46 de licitații cu strigare, după care au fost încheiate contracte de amplasare a 302 unități de comerț ambulant pe străzile orașului Chișinău, cu o valoare totală de 188,2 milioane de lei.
Roman Vitiuc a menționat că în municipiul Chișinău sunt gherete moderne, care se încadrează în aspectul arhitectural și cromatic al zonelor unde se amplasează. În cadrul acestor unități este permisă comercializarea presei periodice, băuturilor răcoritoare/fierbinți, înghețatei, fastfoodului.
În afară de gherete, pe teritoriul municipiului sunt amplasate terase, tarabe, rulote, tonete, pentru care la fel se aplică procedura de licitație. Locul de amplasare a unităților de comerț ambulant din Chișinău și alte informații relevante despre acest tip de unități pot fi accesate pe platforma gherete.chisinau.md.
Încasările realizate din licitarea dreptului de amplasare a unităților de comerț ambulant pe străzile orașului, între 1 octombrie 2020 și 20 iunie 2025, constituie 179,65 milioane de lei, dintre care 12,85 milioane de lei au fost încasați de la începutul acestui an.
Târguri și iarmaroace
Aceste evenimente sunt desfășurate inclusiv pentru a oferi posibilitatea producătorilor autohtoni să aibă piața de desfacere pe teritoriul Chișinăului, facilitând comercializarea producției locale.
„Prin acest mecanism, venim în susținerea producătorilor autohtoni, în special a agricultorilor, gospodăriilor țărănești, situate în zona limitrofă a orașului”, a subliniat Roman Vitiuc.
În perioada 1 ianuarie 2022 și 31 decembrie 2024, pe teritoriul orașului Chișinău au fost organizate 551 de târguri și iarmaroace.
Pentru a participa la târguri și iarmaroace, unde se comercializează produse de alimentație publică, este necesar un set minim de acte, inclusiv o confirmare că agentul economic e înregistrat la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.
În cazul târgurilor tematice agricole, de regulă, este suficientă o confirmare că solicitantul reprezintă o gospodărie țărănească ce cultivă produse pe teren propriu în scop comercial, fără a fi nevoie de documente suplimentare.
Municipiul Chișinău a făcut un pas important în modernizarea comerțului intern prin adoptarea Strategiei „Comerț – 2030”. Noul plan urmărește crearea unui cadru legislativ eficient și transparent, dezvoltarea infrastructurii comerciale moderne și stimularea consumului de produse locale, cu accent pe sustenabilitate și economia circulară.