O strategie cu obiective clar trasate pe termen lung pentru sectorul agroalimentar autohton este cea mai bună șansă a României de a bifa o poziție în topul statelor puternice din Europa în ceea ce privește această industrie.
Ștefan Pădure, președintele Asociatiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR) și vicepreședinte al ProAgro și al CAIR consideră că produsele agroalimentare românești reprezintă un motiv real de mândrie națională, chiar și în acest context geopolitic complicat. Însă, pentru ca industria alimentară locală să devină motorul principal al economiei, țara noastră trebuie să implementeze modelele pe care FAO le pune la dispoziția statelor membre UE de mai bine de zece ani.
„Modelele acestea îți oferă strategii prin care să ridici sectorul agroalimentar. Nu trebuie să inventăm noi roata, acest lucru nu l-au înțeles niciodată autoritățile din România. Aceste modele există și chiar dau rezultate. Din această cauză, din păcate, țara noastră nu se poate compara încă cu state precum Polonia sau Bulgaria în ceea ce privește promovarea alimentelor”, a mărturisit pentru Forbes România în cadrul emisiunii Forbes Forward, Ștefan Pădure, care este și reprezentantul oficial al sectorului agroalimentar al României în Comitetul Economic și Social European.
Potrivit acestuia, modelele expuse de FAO sunt preluate de la țări precum Austria, Polonia, iar unele chiar de la state non-UE, ca Brazilia sau Chile, și exprimă în detaliu planuri tehnice de a dezvolta industria alimentară.
„Mai trebuie să conștientizăm faptul că promovarea este o știință, iar instrumentele de promovare se schimbă în această eră de la o zi la alta, fiind tot mai performante”, completează președintele APAR.
În prezent, bugetul de promovare al României este unul foarte mic, se ridică undeva în jurul sumei de 20 milioane de euro, bani destinați nu numai industriei alimentare, ci și pentru promovarea sectorului de armament, al celui de confecții, mobilă sau turism. Tocmai pentru a se susține un program de promovare, există și un act normativ în acest sens. Conform acestuia, 0,01% din veniturile provenite din exporturi trebuie să se întoarcă către zona de promovare.
„Chiar și în aceste condiții, ca buget pentru promovare, noi suntem de cinci ori sub această cifră”, subliniază Ștefan Pădure.
Întrebat care sunt cele mai cunoscute și mai bine promovate produse alimentare românești peste hotare, președintele APAR a menționat: „produsele și preparatele din carne de pui și din carne de porc, icrele, caviarul, produsele din pește, brânzeturile, gemurile și dulcețurile sunt printre cele mai căutate produse alimentare românești. Și, de ceva timp, sunt foarte apreciate și căutate și produsele românești de patiserie și cofetărie, dar și ceaiurile”.
Printre producătorii români recunoscuți pe piața exporturilor se află: grupul Cris-Tim, Carmistin The Food Company, Transavia, Agricola, AAylex ONE (brandul Cocorico), Scandia, Macromex, Boromir, Vedda, Doripesco, brandul Topoloveni, Râureni sau Natural Company.
În opinia lui Ștefan Pădure, un alt mod prin care producătorii români pot câștiga notorietate pe piețele internaționale sunt și participările la celebrele târguri internaționale. Un exemplu în acest sens sunt expozițiile destinate industriei alimentare, precum: Anuga, SIAL Paris, etc.
Săptămâna aceasta 32 de producători români participă la cel mai mare târg destinat sectorului agroalimentar din Marea Britanie, IFE (International Food & Drink Event).
Dacă în mai 2019, la nivel european, România avea 5 produse alimentare recunoscute și protejate, în prezent, numărul acestora a ajuns la 13. Din acestea, 11 dețin titulatura de „Indicaţie Geografică Protejată (IGP)”: Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnaţi de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni, Salata cu Icre de Ştiucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda, unul cu Denumire de Origine Protejată (DOP), respectiv Telemea de Ibăneşti şi un alt produs cu Specialitate Tradiţională Garantată (STG) – Salată tradiţională cu icre de crap.
Alte produse identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european sunt: Telemea de Vaideeni, Brânză de burduf de Bran, Gem de rubarbă, Brânza de Gulianca, Virşli de Hunedoara, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.
La nivel european, există în prezent peste 1.760 de produse agroalimentare certificate.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.