România încearcă să reducă deficitul comercial prin finanțarea producției locale în sectoarele în care depinde cel mai mult de importuri. Prima sesiune a schemei de ajutor pentru industria prelucrătoare a fost deschisă pe 15 octombrie, cu un buget de 759 de milioane de lei.
Investițiile eligibile trebuie să fie de minimum 10 milioane de euro.
Miza este importantă: deficitul comercial al României a ajuns la 22,44 miliarde de euro în primele opt luni din 2026. Întrebarea este dacă subvențiile pot transforma importurile în producție competitivă sau dacă vor finanța fabrici care nu pot supraviețui fără sprijin public.
Medicamente, baterii și electronice, printre priorități
Schema acordă punctaje mai mari proiectelor care vizează produsele cu cele mai ridicate deficite comerciale. Printre priorități se numără medicamentele, circuitele electronice integrate, antiserurile, vaccinurile și telefoanele mobile. Lista continuă cu motorina, bateriile litiu-ion, carnea de porc, laptopurile și panourile fotovoltaice.
Programul multianual dispune de 5,313 miliarde de lei, sub formă de granturi directe sau credite fiscale. Autoritățile încearcă astfel să orienteze investițiile către sectoarele în care România cumpără masiv din străinătate.
Totuși, cererea ridicată nu garantează că producția locală poate concura cu produsele importate. Pentru medicamente sunt necesare cercetare, autorizări și personal specializat, în timp ce industria bateriilor și cea electronică depind de tehnologie, furnizori și costurile energiei.
Deficitul comercial, o problemă structurală
Dezechilibrul comercial reflectă o problemă de durată. În 2025, deficitul comercial a fost de aproximativ 32 de miliarde de euro, iar România a importat cu circa 33% mai mult decât a exportat.
Astfel, trei categorii contribuie puternic la dezechilibru: produsele chimice, cu un deficit de 13,4 miliarde de euro, mărfurile manufacturate, cu 7,8 miliarde de euro, și combustibilii minerali și produsele derivate, cu 4,6 miliarde de euro.
La nivelul produselor, deficitul a fost de 4,5 miliarde de euro pentru produsele medicale și farmaceutice, 3,7 miliarde pentru petrol și produse petroliere și 3,2 miliarde pentru fier și oțel.
Stimularea producției locale pentru a reduce dependența de importuri, a crea valoare adăugată în economie și a genera locuri de muncă mai bine plătite.
Subvenția nu garantează competitivitatea
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, atrage atenția că succesul investițiilor trebuie evaluat prin valoarea economică păstrată în România.
„Nu orice export de materie primă este o greșeală și nu orice fabrică devine viabilă prin subvenționare”, avertizează acesta.
În opinia sa, sprijinul public trebuie condiționat de modernizare, reducerea pierderilor și rezultate verificabile. Numărul proiectelor aprobate sau valoarea finanțărilor acordate nu demonstrează, singure, că economia a devenit mai competitivă.
Testul real începe după finanțare
Cei 759 de milioane de lei pot accelera investiții care au deja o logică economică și pot atrage capital privat. Pentru a produce efecte durabile, însă, schema trebuie evaluată prin indicatori concreți: importuri înlocuite, valoare adăugată locală, exporturi și locuri de muncă sustenabile.
Succesul nu înseamnă doar fabrici inaugurate și contracte semnate, ci capacitatea companiilor de a concura fără ajutor permanent de la stat.
Dacă investițiile devin competitive, România poate recupera o parte din valoarea pierdută prin importuri. Dacă fabricile rămân dependente de subvenții, deficitul comercial riscă doar să fie mutat de la vamă în bugetul public.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
