România avea la începutul anului 2024 – 3,79 milioane de copii, cu vârste până la 18 ani, cu 80.700 mai puţini decât în ianuarie 2022, potrivit datelor publicate de INS. Ponderea minorilor în totalul populaţiei, după domiciliu, este de asemenea în scădere, la 17,4%.
În rândul copiilor, ponderea băieţilor a fost în ultimii ani mai mare decât a fetelor, de 51,4%, cu 1057 băieţi la 1000 de fete.
Potrivit datelor oficiilor de stare civilă, anul trecut au fost înregistraţi 155.430 de copii, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent, cu menţiunea că statisticile pentru perioada 1941-1945 nu sunt disponibile.
Rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori și a ajuns la 30,7 născuţi-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă (15-49 ani). Cele mai ridicate rate ale natalităţii au fost înregistrate anul trecut în regiunile Nord-Vest (8 născuţi-vii la 1000 locuitori) şi Centru (7,7 născuţi-vii la 1000 locuitori), iar cele mai scăzute în Sud-Est (6,4 născuţi-vii la 1000 locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (6,3 născuţi-vii la 1000 locuitori).
Din punct de vedere al situaţiei şcolare, în toamna anului trecut erau înscrişi în diferite sisteme de învăţământ 3,46 milioane de copii la nivel naţional, într-o reţea de 7.102 unităţi şi 245.000 de profesori, educatori şi învăţători. Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 547.700, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale a fost de 1,59 milioane, iar al celor din învăţământul liceal era de 602.000. Practic, 70,3% dintre copiii cu vârstă şcolară erau înscrişi în învăţământ. Din numărul total de elevi înscrişi, 2,19 milioane erau la forma de învăţământ cu frecvență.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania