Decizia vine într-un moment în care piața traversează o perioadă de presiuni fără precedent. Reducerea producției interne de energie, indisponibilizarea temporară a unor capacități importante de producție și problemele logistice generate de scăderea debitului Dunării conturează un context care poate afecta atât costurile cu energia, cât și competitivitatea economiei.
În acest context, Oana Ijdelea, membru în Board-ul Black Sea Oil & Gas (BSOG), consideră că riscurile pentru industrie sunt deja vizibile și că efectele unei crize prelungite s-ar putea extinde dincolo de sectoarele tradițional energo-intensive. „Riscul este semnificativ și, într-o anumită măsură, deja se resimte în economie. Producția de energie a României a scăzut cu 2,1% în primele două luni din 2026, iar industriile energo-intensive, precum metalurgia, industria chimică, materialele de construcții sau producția de îngrășăminte, sunt cele mai expuse”, explică aceasta.
Potrivit Oanei Ijdelea, impactul nu se limitează însă la aceste domenii. Numeroase companii industriale activează pe piețe internaționale și nu își pot permite să transfere integral costurile suplimentare cu energia în prețul produselor, deoarece concurează cu producători care beneficiază de costuri energetice mai reduse. Dacă actualele perturbări persistă, există riscul amânării investițiilor, al relocării unor capacități de producție și al pierderii competitivității industriei românești.
Presiunea asupra prețurilor ar putea continua
În ceea ce privește evoluția prețurilor la energie, Oana Ijdelea subliniază că acestea sunt influențate de un ansamblu de factori, însă actualul context favorizează apariția unor noi presiuni asupra pieței. Reducerea disponibilității unor capacități importante de producție și dificultățile de transport pe Dunăre afectează simultan oferta și logistica regională. În plus, indisponibilizarea temporară a unor unități de producție reduce oferta internă de energie și poate conduce la o dependență mai mare de importuri, într-o piață regională deja tensionată.
„Pentru România, provocarea este cu atât mai mare cu cât, după eliminarea schemelor de plafonare, piața revine la întrebarea esențială: poate sistemul energetic să asigure suficientă energie competitivă, produsă intern, la prețuri stabile? Răspunsul va depinde în mare măsură de ritmul în care vor fi dezvoltate noile proiecte de producție, stocare și modernizare a rețelelor. Pentru companii, perioada următoare va însemna, cel mai probabil, o nevoie mai mare de instrumente de gestionare a riscului, precum PPA-urile, investițiile în autoconsum și soluțiile de stocare, care devin din ce în ce mai importante pentru asigurarea predictibilității costurilor cu energia. Dacă aceste disfuncționalități persistă, ele pot contribui la creșterea volatilității și pot exercita presiuni asupra prețurilor, în special pe piața spot, unde dezechilibrele dintre cerere și ofertă se reflectă cel mai rapid”, afirmă Oana Ijdelea.
În opinia sa, România beneficiază de avantajul unui mix energetic diversificat, însă nu poate rămâne izolată de evoluțiile europene și internaționale. Costurile tranziției energetice, prețul certificatelor de emisii, tensiunile geopolitice și necesarul ridicat de investiții transformă volatilitatea într-o caracteristică structurală a pieței.
Impactul depășește industria energetică
Oana Ijdelea mai atrage atenția că efectele unei producții limitate se propagă în întreaga economie. Pe lângă sectoarele energo-intensive, sunt vulnerabile rafinăriile și industria petrochimică, dependente de transportul pe Dunăre, dar și agricultura, afectată atât de restricțiile privind utilizarea apei pentru irigații, cât și de creșterea costurilor cu energia. În timp, aceste costuri suplimentare se transmit de-a lungul lanțurilor de aprovizionare, influențând prețurile produselor și serviciilor și reducând competitivitatea economiei românești.
Actuala criză demonstrează că România trebuie să accelereze investițiile în producție și infrastructură energetică. Deși există proiecte strategice importante – de la dezvoltările nucleare și proiectul Neptun Deep până la centrale pe gaze, capacități regenerabile și sisteme de stocare –, efectele acestora vor deveni vizibile în principal pe termen mediu și lung.
„Nu este suficient să existe proiecte. Ele trebuie implementate rapid, într-un cadru de reglementare predictibil”, subliniază Oana Ijdelea. Aceasta consideră că accelerarea procedurilor de autorizare, mecanismele stabile de finanțare și predictibilitatea legislativă sunt condiții esențiale pentru consolidarea securității energetice și pentru atragerea investițiilor de care sistemul energetic românesc are nevoie.
