În urmă cu mai bine de un deceniu, sistemul financiar-bancar era responsabil de răspândirea unei crize economice care a produs efecte dramatice asupra economiei reale și care a lovit din plin state, companii și cetățeni din întreaga lume. Astăzi, economiile lumii se află sub amenințarea unui dușman nevăzut, Covid-19. Nici România nu este ocolită de tentaculele noului virus, țara noastră aflându-se în fața celui mai important test din ultimii ani, iar modul în care acționează toți actorii implicați (autorități, bănci, cetățeni) în lupta cu Covid-19 va determina traiectoria țării într-un context în care o nouă recesiune globală devine scenariul de bază, după cum susțin economiști din întreaga lume.
La jumătatea lunii martie, România intra în stare de urgență, iar, odată cu aceasta, au fost instituite și măsuri necesare menite să prevină răspândirea noului coronavirus în rândul populației. Inițial, autoritățile au decis suspendarea activității de servire și consum în restaurante, hoteluri, cafenele și localuri publice, iar ulterior au instituit carantină totală și au suspendat activitatea centrelor comerciale. Astfel, sute de mii de angajați din HoReCa, dar și din alte sectoare, sunt afectați direct, mulți dintre ei vor rămâne fără loc de muncă, însă și bugetul de stat va fi afectat din cauza acestui blocaj.
Însă odată cu izbucnirea crizei au venit și primele măsuri drastice luate de unele dintre cele mai importante companii prezente în România. Ford Craiova a anunțat că trimite 6.000 de angajați în șomaj tehnic, aceștia urmând să primească 78% din salariu. Ulterior, veneau noi anunțuri din partea unor alți jucători din industria auto: activitatea uzinei Dacia (cel mai mare exportator din România) din Mioveni se suspendă, urmând ca toți cei 13.500 de angajați să intre în șomaj tehnic. Aceeași măsură a luat-o și Michelin, dar și Pirelli, care a suspendat activitatea fabricii din Slatina, unul dintre cei mai mari angajatori de pe plan local, și a trimis 4.000 de angajați în șomaj tehnic. Mai mult decât atât, 800.000 de contracte individuale de muncă sunt în prezent suspendate, iar aproape 100.000 de contracte au fost încheiate, potrivit ministrului Muncii, Violeta Alexandru.
În acest context, plata ratelor devine o problemă pentru foarte mulți români, iar motivele de neliniște sunt cu atât mai mari cu cât pare că pandemia coronavirusului nu a atins nici măcar apogeul. Amânarea plăţii ratelor la bănci este o măsură bună pentru a proteja consumatorii într-o perioadă în care vor fi foarte multe concedieri şi probleme cu plata salariilor. Presiunile asupra sistemului bancar sunt și ele uriașe, dat fiind faptul că nivelul creditelor neperformante ar putea crește, iar nivelul de creditare va încetini și el. Cum au reacționat autoritățile și băncile din România în fața acestei situații?
Inițial, primii pași au fost făcuți de bănci, o parte dintre ele anunțând că le oferă posibilitatea clienților de a-și amâna plata ratelor. Cea mai mare bancă din sistemul local a dat dovadă că își merită statutul și a fost prima instituție financiară care a reacționat și a venit cu un pachet de măsuri. Într-o primă fază, Banca Transilvania a anunțat că extinde perioada de grație a plăților cardurilor de credite. Ulterior, Banca Transilvania a anunțat un prim set de măsuri imediate pentru susţinerea IMM-urilor şi a companiilor care lucrează cu BT, afectate de criza provocată de virusul COVID-19. Printre măsurile adoptate se numără reducerea ratelor de credit pentru următoarele 6 luni, până la 100% din aceste rate, acolo unde se justifică şi analizând impactul imediat şi pe termen mediu și documentaţia în baza căreia se vor aplica facilităţile pentru clienţi este minimală. Totodată, cea mai mare bancă de pe piața românească a donat 1,4 milioane de lei pentru cumpărarea unor aparate de ventilaţie mecanică, echipamente şi materiale pentru spitalele de stat din România.
„Vom face totul pentru binele românilor, al economiei şi al României. Vom avea o atitudine proactivă şi de susţinere pentru companii şi pentru clienţii creditaţi pentru că acum solidaritatea a devenit obiectivul principal. Vom găsi împreună cu clienţii noştri persoane fizice şi IMM-uri cele mai bune soluţii pentru a ieşi din impas, pentru a-i ajuta să îşi relanseze activitatea imediat ce contextul o va permite. Este o situaţie nouă şi unică, iar noi vrem să ajutăm. Trebuie să avem cu toţii un interes comun: bunul mers al României de azi, dar şi de mâine”, declara Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania.
Au urmat apoi măsuri similare luate de BCR, BRD sau CEC Bank, după care și alte bănci s-au alăturat trendului. Deși inițial anunțase că de la 1 aprilie va intra în vigoare modificarea comisionului perceput comercianților aferent tranzacțiilor la POS, de la 0,8% la 1% per tranzacție, ING Bank a decis amânarea aplicării măsurii cu trei luni. În plus, ING Bank anunţa că le va permite clienţilor persoane fizice cu credite de nevoi personale şi imobiliare să îşi amâne plata ratelor pentru două luni, la cerere. În schimb, au fost și bănci care nu au adoptat măsuri în sprijinul clienților în mjlocul crizei. Una dintre acestea este First Bank, care încă transmite notificări clienților cu privire la plata ratelor la creditele în curs. Ulterior, First Bank anunțase că va oferi posibilitatea amânării ratelor pentru companiile puternic afectate.
În tot acest timp în care o parte dintre bănci au făcut primii pași, guvernanții se gândeau și ei la soluții menite să sprijine cetățenii afectați. Însă măsurile propuse de Guvern nu au fost pe placul bancherilor.
Potrivit unei ordonanțe adoptate de Guvern, persoanele fizice şi companiile ale căror venituri sunt afectate direct sau indirect de criza generată de pandemia de coronavirus pot să beneficieze de facilitatea de amânare a plăţii ratelor la credite pentru o perioadă de 9 luni, însă nu mai târziu de 31 decembrie 2020. Astfel, debitorii pot opta, prin solicitarea transmisă creditorului, să suspende obligaţia de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând ratele de capital, dobânzi şi comisioane, pe o perioadă cuprinsă între una şi nouă luni. De asemenea, românii care și-au amânat plata creditelor ipotecare vor plăti dobânda aferentă perioadei în termen de 60 de luni de la expirarea perioadei de amânare. Dobânda datorată de debitorii cu credite ipotecare corespunzătoare sumelor scadente acolo unde plata este suspendată nu se capitalizează la soldul creditului existent, astfel că nu se vor adăuga creditului.
Însă băncile nu susțin măsurile Executivului, menționând că termenul de amânare pentru 9 luni a plăţii ratelor la credite poate duce la o alocare nejustă a rezervelor sistemului bancar, dăunătoare capacităţii de redresare a economiei, au avertizat reprezentanții Asociației Române a Băncilor (ARB) și ai Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR).
„ARB și CPBR, organizații care reprezintă toate instituțiile bancare active pe piața românească, consideră că abordarea individuală a cazurilor clienților, persoane fizice și juridice, afectați de pandemia de COVID-19 reprezintă cea mai corectă și eficientă abordare pentru soluționarea reală a dificultăților financiare ale clienților, fără afectarea lichidității sistemului bancar”, potrivit celor două organizații.
Acestea precizează că economia are nevoie de soluții individualizate pentru clienții băncilor și recomandă evitarea de moratorii generalizate din partea autorităților, necalibrate corespunzător, ce aplică măsuri „universale”, de amânare a ratelor chiar și până la 9 luni, care pot conduce la afectarea gravă a lichidității sistemului bancar și care nu soluționează pe fond diversitatea de situații cu care se confruntă clienții.
„Impunerea de soluții generalizate, fără studii de impact, nu ajută economia, populația, companiile și în niciun caz revenirea economică viitoare. Băncile au înțeles situația specială prin care trec mulți dintre clienți în această perioadă însă, pentru promovarea unor principii de creditare corecte și sănătoase, consideră că orice perioadă de amânare a rambursării ratelor, absolut necesară, ar trebui avută în vedere pe baza analizei instituțiilor de credit, de la caz la caz, și cu identificarea de soluții suplimentare”, au transmis ARB și CPBR.
Pe de altă parte, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a dat asigurări că vârful tensiunilor generate de criza COVID-19 în domeniul monetar, bancar şi financiar a fost depășit, precizând că sistemul bancar românesc este solid și funcționează cu parametrii de lichiditate și solvabilitate peste mediile europene.
„Vârful tensiunilor generate de criza COVID-19 în domeniul monetar, bancar și financiar a fost depășit. Dacă în perioada 11-20 martie 2020 retragerile de numerar, de la BNR, ale instituțiilor de credit, pentru a acoperi cererea populației și a întreprinderilor, au atins nivelul record de 4.4 miliarde lei (de două ori mai mult decât în decembrie 2019, perioada sărbătorilor de iarnă), în ultimele zile acestea s-au redus substanțial. Valoarea numerarului din casele de circulație ale instituțiilor de credit a crescut, ceea ce înseamnă că acum acestea își pot acoperi din interior necesarul de numerar pentru efectuarea plăților și alimentarea fluentă a ATM-urilor. Fondul de rezervă de numerar al BNR a rămas în limitele de prudență și a crescut ușor în ultimele zile. În prezent nu se manifestă blocaje în asigurarea cererii de numerar în lei. (…) Sistemul bancar românesc este solid și funcționează cu parametrii de lichiditate și solvabilitate peste mediile europene, iar sistemul de plăți a lucrat fără eroare. Chiar dacă la nivelul întregului sistem financiar-bancar a existat un excedent de lichiditate, preferința pentru lichiditate specifică perioadelor de criză a cauzat, în zilele imediat următoare declarării stării de urgență, blocaje temporare și punctuale în finanțarea cheltuielilor bugetare și a economiei reale, precum și unele majorări de rate de dobândă, în special pe piața monetară”, a afirmat guvernatorul BNR, în prima sa apariție de la izbucnirea crizei.
Așadar, băncile din România au în față un nou an dificil, după un 2019 în care s-au confruntat cu celebra „taxă pe lăcomie” impusă prin OUG 114. Însă apele de acum par a fi mult mai tulburi. În prezent, există suficientă lichiditate, iar reprezentanții BNR au dat asigurări că asigurarea lichidității pe piață este una dintre preocupările majore ale băncii centrale. Însă panica poate produce efecte în lanț, iar în cazul în care griza generată de noul coronavirus va escalada, panica se va amplifica și ea, iar mii de oameni ar putea alege să își retragă banii din bănci, aspect ce ar provoca reacții negative în lanț și un efect de domino în sistemul bancar local. Mai mult decât atât, acțiunile băncilor listate la Bursa de Valori București s-au prăbușit în luna martie, acesta fiind un efect direct al răspândirii crizei în toate sectoarele economiei.