Majoritatea programelor de well-being includ evenimente de team building, consiliere și suport psihologic și sesiuni de gestionarea emoțiilor și relațiilor, potrivit sondajului realizat de către EXEC-EDU, liderul pieței de executive education.
Pentru 41% dintre companii, bugetul alocat a rămas la același nivel în ultimii doi ani, iar pentru 38% dintre companii sumele alocate s-au majorat.
”Cererea pentru programe de well-being a cunoscut un trend ascendent după pandemie, iar angajații au început să acorde o importanță sporită acestui tip de ateliere. Încep să fie dezvoltate și programe mai complexe, integrate, care sunt construite pornind de la necesitățile reale din companii. Pe de altă parte, succesul acestui tip de inițiative depinde și de implicarea și susținerea managementului. Ei sunt primii care declară că se simt epuizați, copleșiți și stresați, deci au nevoie la rândul lor de susținere și de o mentalitate care să permită promovarea și propagarea acestor inițiative și în rândul colegilor din subordinea lor”, declară Oana Scarlat, CEO EXEC-EDU.
Pe primul loc în topul activităților de well-being oferite de companii sunt evenimente de team building (72%), sesiunile de consiliere și suport psihologic (43%), de gestionarea emoțiilor și relațiilor (41%), nutriție (36%), programe de sport sau spații destinate sportului (34%), dar și seminarii de educație financiară (34%).
Principalul beneficiu menționat de respondenții la sondajul EXEC-EDU, ca rezultat al acestor investiții, este creșterea gradului de implicare al angajaților, rezultat menționat de 72% dintre participanții la sondaj. La fel de importantă este creșterea brandului de angajator, care are drept consecință imediată un proces de recrutare mai rapid, în 41% din cazuri, corelată cu o fluctuație mai mică de personal, indicată de 36% din companii. 43% dintre respondenți au observat o creștere a productivității și a performanței echipelor, iar 13% au indicat că numărul concediilor medicale a scăzut semnificativ.
”Programele de well-being au devenit o bază absolut necesară pentru dezvoltarea unei culturi organizaționale constructive și a unui mediu în care angajații să se simtă valorizați și apreciați. Departamentele de HR depun eforturi în a identifica furnizorii potriviți în această arie, pentru a menține un grad mare de engagement în rândul angajaților. Strategia noastră este de a aloca resurse pentru oferirea de soluții personalizate de well-being pentru lideri, pentru că ei susțin starea de bine a întregii organizații. De aceea, am lansat deja înscrierile pentru programul Well-being 360, adresat managementului din companii. Este un program care integrează toate ariile well-being-ului, de la relația pe care o avem cu corpul, mintea, emoțiile noastre, până la dimensiunile spirituală, socială, ocupațională și financiară”, a mai adăugat Oana Scarlat.
Principalele provocări întâmpinate de către companiile care au introdus aceste cursuri sunt costurile ridicate asociate cu acestea (41%), lipsa timpului pentru concretizarea lor (40%), lipsa interesului angajaților (39%) și reticența managementului companiei (32%).
Aproape jumătate dintre companiile care nu au implementat deloc activități de well-being susțin că le iau în calcul în viitor, considerându-le foarte importante, iar 38% dintre intervievați spun că lipsa bugetului a fost principalul obstacol.
La sondajul EXEC-EDU, realizat în luna august, au răspuns manageri din industriile: retail, IT, petrol și gaze, educație, FMCG, banking, agribusiness, curierat, transporturi, consultanță.
34% dintre intervievați lucrează în companii care au între 100 și 500 de angajați, 30% lucreaază în companii cu peste 500 de angajați, 12% în companii care au între 50 și 100 de angajați, iar 22% în firme cu echipe mai mici de 50 de persoane.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.