Se poate compara moda cu îngrijirea pielii? Se pare că da: multitudinea de ingrediente deja faimoase, alături de noi descoperiri în domeniu, oferă numeroase posibilități pentru a croi formulele produselor de skincare lansate în fiecare sezon, asemenea creațiilor vestimentare etalate pe podium, în timp ce ingredientele „retro” revin în forță cu noi valențe. Iată ce „se poartă” în ritualul de îngrijire din acest sezon…
Ultimii ani au contribuit din plin la îmbogățirea vocabularului cosmetic, cu denumiri precum „bakuchiol” sau „niacinamidă”, ingrediente care au devenit numaidecât la fel de populare ca retinolul, colagenul sau acidul hialuronic. Fără îndoială, succesul lor s-a datorat eficienței de care au dat dovadă în ritualul de îngrijire, dar fără social media, sunt toate șansele să nu fi căpătat aceleași proporții.
Apoi sunt recomandările dermatologilor, cei care influențează decisiv traiectoria unui ingredient. Potrivit companiei L’Oréal Paris, printre ingredientele în trend anul trecut se numără CBD (cannabidiol), acizii poli-hidroxizi, acidul glicolic, retinolul, uleiul de arbore de ceai sau bakuchiol. „Colecția” de anul acesta… nu păstrează mai nimic din precedenta, dar conține câteva elemente demne de inclus în ritualul zilnic de îngrijire, și nu doar de dragul modei.

Despre astaxantină am auzit pentru prima oară de la un dermatolog care susținea că vitamina C este pe cale să fie detronată. E drept, aveam să aflu, această substanță extrasă dintr-o microalgă de apă dulce, încadrată în categoria carotenidelor, este, potrivit experților chimiști, un antioxidant care a dovedit efecte benefice în tratarea afecțiunilor articulațiilor, stimularea imunității, îmbunătățirea funcțiilor creierului, susținerea sistemului cardiovascular și multe altele. Antioxidanții sunt, indiscutabil, esențiali în lupta cu îmbătrânirea, dar este această nouă descoperire atât de eficientă încât să merite un loc între ingredientele dedicate îngrijirii pielii?
Conform medicului Jaimie Glick, dermatolog în New York, „astaxantina poate inhiba stresul oxidativ și poate preveni deteriorarea celulară” și „poate inversa efectele expunerii la UV, atenua ridurile și reduce pierderea de apă prin epidermă”. Alte voci susțin că acest ingredient ar funcționa de „numai” 6.000 de ori mai bine decât vitamina C în ceea ce privește luminozitatea și menținerea unei condiții optime a pielii, dovedind rezultate bune și în combaterea manifestărilor acneice.
Un singur lucru mai rămâne de lămurit: modul de administrare. E ceva vreme de când îngrijirea pielii nu mai este doar despre aplicarea topică, considerându-se că aportul din interior, suplimente alimentare sau, mai nou, „nutraceutice” (nutriție farmaceutică), face diferența: „Când vine vorba de frumusețe, este întotdeauna mai bine să ingerați și să aplicați local un ingredient activ în tandem”, confirmă Ginger King, chimist cosmetic în New Jersey.




Un alt ingredient în vogă este „madecassoside”, în esență un derivat din Centella Asiatica, o plantă deja populară în universul cosmetic sub numele de Gotu Kola sau iarba tigrului. Regăsit pe etichete și sub denumiri precum „asiaticoside”, „acid asiatic” sau „acid madecassic” – acesta și-a dovedit eficiența îndeosebi în vindecarea rănilor, motiv pentru care se află în compoziția majorității formulelor de îngrijire destinate calmării și regenerării pielii. Mai mult, acesta ar avea proprietăți antioxidante și antiinflamatoare, și s-ar preta de minune îngrijirii pielii sensibile (există dovezi că acest ingredient ar putea preveni și trata psoriazisul), dar și celei afectate de expunerea prelungită/neprotejată la soare.
Vitamina A este un ingredient extrem de apreciat în îngrijirea tenului, datorită multiplelor sale efecte: iluminarea și reducerea hiperpigmentării, reducerea dimensiunii porilor și a producției de sebum, îmbunătățirea texturii pielii – atât la nivel vizual, cât și tactil –, stimularea producției de colagen și elastină, reducerea liniilor fine/ridurilor, tratarea acneei. În produsele topice de îngrijire a pielii sunt disponibile diferite derivate ale vitaminei A, dar una dintre cele mai cunoscute și utilizate este retinolul. Chiar dacă prezintă unele inconveniente (iritații, roșeață, mâncărimi, acnee, uscarea pielii, creșterea sensibilității la soare), retinolul nu se demodează niciodată, stârnind vâlvă cu fiecare nou produs în care se regăsește. Totuși, sunt și momente în care este pus serios în umbră. Fie că vorbim despre alternative total independente (bakuchiol) sau derivate din aceeași sursă – precum retinoatul de hidroxipinacolonă, un ingredient în trend anul aceasta –, posibilitatea de a experimenta mai puține efecte secundare sau chiar deloc este cea care face dintr-un produs de skincare un „hit”.
Efectele benefice dovedite ale unui ingredient, fie el de generație nouă sau cu o vechime considerabilă, nu sunt un motiv pentru ca studiile în jurul acestuia să înceteze. Astfel sunt descoperite și alte avantaje, iar prin asocierea cu alte ingrediente se obțin noi formule superioare. Un astfel de caz îl reprezintă „Tightenyl”, un produs al companiei Givaudan, definit ca „o combinație rațională de precursori ai glicozaminoglicanilor sulfatați biodisponibili (…), care îmbunătățește fermitatea, tonicitatea, vâscoelasticitatea și plasticitatea” pielii. Altfel spus, dacă există ceva ce poate îmbunătăți textura pielii, acest ingredient ar putea fi cheia restructurării arhitecturii acesteia.
Dacă denumirile ingredientelor despre care am vorbit până acum sunt mai puțin familiare auzului, cele ce urmează vor suna foarte cunoscut. Utilizate în cu totul alte scopuri, ingrediente precum probioticele, silimarina sau banalul ulei de floarea-soarelui sunt acum piese de rezistență în ritualul de îngrijire a pielii.
Microbiomul pielii, adică acele microorganisme care trăiesc pe pielea noastră, reprezintă una dintre cele mai importante preocupări ale oamenilor de știință, multe dintre produsele cosmetice formulate în ultimii ani fiind create în jurul acestui concept. Cu ingrediente pre-, pro- și post-biotice, pentru a trata eficient inflamațiile, acneea sau pielea uscată, produsele de îngrijire ale momentului își propun să-și atingă obiectivele protejând microbiomul pielii.

Vitamina C 2.0
Ingredientele cu tradiție țin pasul cu cele noi, reinventându-se constant pentru a-și menține poziția fruntașă. Un astfel de exemplu este Vitamina C prezentă în gama Rilastil Intense C, o versiune „high tech” a vitaminei C. „Acid 3-o-etil ascorbic” reprezintă o formulă inovatoare a acesteia, stabilizată prin eterificare. Vitamina C este astfel metabolizată la nivelul pielii, și își menține proprietățile cosmetice, eliminând totodată și neajunsul cu care ingredientul se confruntă, conservarea. Serumul-gel iluminator Intense C (în imagine) și alte produse din gamă – Crema protectoare cu SPF 50 Age Repair sau Spray-ul iluminator antioxidant – sunt disponibile în lanțul de farmacii Catena.
Tot din categoria ingredientelor folosite în scopuri medicinale face parte și silimarina, un supliment hepatoprotector, cu proprietăți antioxidante și antiinflamatorii puternice, obținut din semințele de armurariu, care susține detoxifierea, dar și sănătatea cardiovasculară și funcțiile cognitive. Mai nou însă, silimarina a dovedit rezultate excelente în urma aplicării topice pe piele, precum fotoprotecție, reducerea hiperpigmentării sau combaterea glicației celulare, în scopul încetinirii îmbătrânirii pielii.
Folosirea uleiurilor comestibile în scopuri cosmetice este o practică frecventă, dacă ne gândim la sortimentele obținute din cocos, măsline, avocado, sâmburi de struguri sau cânepă, dar uleiul de floarea-soarelui nu s-a prea regăsit în preferințele amatoarelor de îngrijire naturală.
Însă dermatologii consideră că acesta merită o șansă, și nu doar pentru că este bogat în vitaminele A, C, D și E, acid linoleic omega 6 și beta-caroten, ci mai ales datorită faptului că este non-comedogen (deci nu înfundă porii) este absorbit ușor și repede și poate fi, practic, asociat cu orice alt ingredient, oferind hidratare intensă, elasticitate, regenerare și vindecare rapidă a pielii, protecție împotriva daunelor solare, uniformizarea nuanței și reducerea petelor pigmentare, tratarea acneei, inflamațiilor, iritațiilor sau a unor afecțiuni dermatologice precum eczeme, psoriazis sau dermatita seboreică.
Factori de creștere
O sintagmă mai puțin vehiculată în îngrijirea pielii, „factorii de creștere” sunt niște proteine secretate de toate tipurile de celule din epidermă și dermă, care reglează dezvoltarea celulelor și ajută la activarea mecanismelor de vindecare proprii pielii, favorizând formarea de colagen și elastină pentru a oferi fermitate și elasticitate. Nu au nicio legătură cu hormonii de creștere și pot fi derivați din celule umane (piele, celule stem din măduva osoasă, celule stem adipoase) sau extrase din sânge, dar pentru a fi utilizate în formule cosmetice sunt extrase din surse alternative precum melcii sau anumite plante, arată autorii unui studiu despre rolul factorilor de creștere în formulele de skincare, publicat de DermNet, care au consemnat faptul că factorii de creștere tind să fie mai eficienți în tratamentele profesionale, prin comparație cu aplicarea topică, deoarece dimensiunea moleculară a acestora nu le-ar permite să treacă în epidermă.
Indiferent ce spun tendințele însă, pielea ta este cea care decide ce-i „vine” cel mai bine. Și chiar dacă anumite ingrediente și formule par făcute pe măsura-i, mereu este loc de mai bine, iar industria de skincare ne surprinde încontinuu. Exact ca moda.