România se confruntă cu un risc crescut privind sustenabilitatea sistemului public de pensii, pe fondul îmbătrânirii rapide a populației, emigrării forței de muncă și al presiunilor bugetare în creștere, potrivit raportului Romanian Economic Monitor (RoEM) – UBB FSEGA.
Raportul avertizează că, fără reforme suplimentare și stimularea economisirii private, sistemul de pensii ar putea deveni nesustenabil în următoarele decenii.
Potrivit studiului, deficitul fondului public de pensii, raportat la PIB, se va dubla până în 2047, urmând ca abia după acel moment să înceapă o corecție graduală. În 2022, cheltuielile cu pensiile au reprezentat 8,5% din PIB, iar contribuțiile doar 6%, generând un deficit structural de 2,5%. Acesta ar urma să atingă 5,4% din PIB în 2047.
„Chiar dacă bugetul statului ar fi echilibrat astăzi, sistemul public de pensii ar necesita măsuri corective majore. În lipsa lor, finanțarea acestuia va depinde tot mai mult de transferuri de la bugetul de stat – o povară greu de susținut într-un context de consolidare fiscală”, explică Béla-Gergely Rácz, prodecan Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai – UBB-FSEGA și cercetător RoEM.
Raport alarmant între contributori și pensionari
În 2022, România avea circa 5 milioane de pensionari și 7,7 milioane de salariați activi. Până în 2050, raportul de dependență (numărul de pensionari raportat la numărul de angajați) va crește de la 65% la 86%, iar dacă se iau în calcul doar persoanele care plătesc contribuții, raportul ajunge aproape de 1 la 1 – un angajat activ susținând un pensionar.
„Această tendință reflectă un dezechilibru structural alimentat de îmbătrânirea populației, natalitatea scăzută și emigrarea masivă a forței de muncă după aderarea la UE”, avertizează Rácz.
În paralel, ponderea persoanelor de peste 65 de ani în populație va urca de la 33% în 2022 la peste 55% în 2050, iar jumătate dintre tinerii români iau în calcul emigrarea, potrivit cercetărilor UBB.
Reforme și soluții propuse
Reforma pensiilor din 2023 – care prevede egalizarea vârstei de pensionare la 65 de ani până în 2035, indexarea automată cu inflația și recalcularea pe bază de punctaj – este considerată un pas important, dar insuficient.
Specialiștii RoEM-UBB FSEGA propun un set de măsuri pentru a preveni colapsul sistemului:
- creșterea ratei de ocupare și încurajarea muncii la vârste mature;
- combaterea muncii informale și reducerea fiscalității pe salariile mici;
- reformarea pensiilor speciale pentru echitate și sustenabilitate;
- dezvoltarea Pilonilor II și III prin stimulente fiscale și educație financiară.
„Doar prin disciplină fiscală și economisire privată România poate asigura un sistem de pensii funcțional pe termen lung”, concluzionează echipa RoEM-UBB FSEGA.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.