FacebookTwitterLinkedIn

Piața tranzacțiilor cu terenuri din România traversează o perioadă de revenire prudentă, cu investitori mai selectivi, dar cu un interes real pentru oportunități pe termen lung. 

Evoluțiile recente indică o creștere a lichidității, mai ales spre finalul anului trecut, iar începutul lui 2026 sugerează un pipeline consistent de tranzacții, potrivit Sînzianei Oprea, Director Land Division în cadrul Colliers.

Investițiile speculative nu au dispărut, însă profilul investitorilor s-a modificat. Pe fondul incertitudinilor economice și al accesului mai dificil la finanțare, capitalul privat, în special investitori individuali cu lichidități, a devenit mai vizibil. 

„Chiar dacă nu vedem o lichiditate extraordinară, sunt investitori, în special private wealth individuals, care văd perioada aceasta plină de incertitudini ca o oportunitate strategică să vină cu bani cash și să obțină un preț bun pentru active pe care nu trebuie să le dezvolte imediat”, explică Oprea pentru Forbes România. Acești investitori preferă adesea să securizeze terenuri bine poziționate și să decidă ulterior dacă le dezvoltă sau le revând.

Un factor major în dinamica pieței rămâne infrastructura, care continuă să genereze valoare semnificativă pentru terenuri situate în proximitatea marilor proiecte rutiere. Potrivit lui Oprea, investitorii care intră devreme în astfel de zone își asumă riscuri calculate: „Cine securizează terenuri lângă viitoare noduri rutiere vede adesea că, peste 2-3 ani, când proiectul e finalizat, prețurile sunt cel puțin duble.” 

Zonele din jurul Autostrăzii A0 ilustrează deja acest fenomen, unde terenuri considerate periferice în urmă cu câțiva ani devin atractive pentru proiecte logistice sau rezidențiale.

Printre exemplele de tranzacții recente intermediate de Colliers, Sînziana Oprea menționează două tranzacții la Timișoara pentru dezvoltarea unui magazin Kaufland și a unei galerii comerciale adiacente, precum și securizarea terenului pentru magazinul Dedeman din Giurgiu, practic ultimul județ din rețeaua retailerului. 

Tot pe segmentul comercial se înscrie și finalizarea tranzacției de pe platforma Aversa din București, unde Lidl a achiziționat un teren pentru un proiect de retail de la familia Topolinski. 

Pe rezidențial, compania a fost implicată în vânzarea unui teren de aproximativ un hectar la Otopeni, în apropierea unei viitoare stații de metrou, dar și în două tranzacții în Pipera, inclusiv un teren cu autorizație vândut unui grup de dezvoltatori români după un proces competitiv de ofertare.

În ansamblu, prețurile nu au intrat într-o nouă spirală de creștere accelerată. Oferta relativ constantă și incertitudinile urbanistice mențin piața într-o zonă de stabilitate, cu creșteri punctuale acolo unde infrastructura sau autorizațiile schimbă radical potențialul unui teren. „Nu am văzut creșteri generalizate; prețurile sunt mai degrabă stabile, iar salturile apar punctual, acolo unde infrastructura schimbă fundamental atractivitatea terenului”, spune Oprea.

În București, terenurile destinate proiectelor comerciale semicentrale pot ajunge la aproximativ 300–400 euro/mp, nivel influențat în principal de randamentele chiriașilor și de potențialul veniturilor din exploatare. 

În schimb, terenurile ultracentrale sau cu parametri urbanistici excepționali pot avea prețuri cerute de 3.000–5.000 euro/mp, deși tranzacțiile efective rămân limitate din cauza incertitudinilor legate de autorizații și de costurile dezvoltării.

Autorizațiile urbanistice rămân unul dintre cei mai importanți factori de diferențiere a valorii. 

„Un teren autorizabil poate ajunge clar la un preț cu circa 30% mai mare față de unul fără autorizație. Investitorii vor predictibilitate — dacă știu că în doi ani pot avea un proiect finalizat, devine imediat atractiv”, explică reprezentanta Colliers. În lipsa acestei predictibilități, proprietarii din zone centrale preferă adesea să păstreze terenurile, considerându-le o investiție sigură pe termen lung.

Un alt trend vizibil este consolidarea capitalului local în tranzacțiile imobiliare, mai ales pe segmentul rezidențial. „Tot românii fac legea în rezidențial. Sunt mulți oameni de afaceri din alte domenii care vin ca finanțatori sau parteneri în proiecte imobiliare”, afirmă Oprea. Investitorii locali cunosc mai bine piața și sunt dispuși să aștepte maturizarea proiectelor, ceea ce le oferă un avantaj în actualul context economic.

Anul 2025 a marcat o revenire clară după stagnarea anului anterior, influențat de ciclul electoral și de blocajele administrative. „2025 a venit după un 2024 foarte slab din punct de vedere al tranzacțiilor. În schimb, finalul lui 2025 a fost extrem de activ — unele dintre cele mai dinamice luni din ultimii ani”, spune Oprea. 

Colliers a finalizat atunci mai multe tranzacții importante, inclusiv proiecte retail în Timișoara, tranzacții cu mari retaileri și terenuri rezidențiale în zone precum Otopeni sau Pipera.

În prezent, tranzacțiile mari cu terenuri se situează frecvent în intervalul 15–20 milioane euro, acesta devenind noul reper pentru piață. „În ultimul timp, tranzacțiile mari pe terenuri sunt cele de 15–20 milioane euro. Există câteva excepții mai mari, dar acesta este intervalul dominant”, precizează Oprea, menționând, de exemplu, tranzacția platformei CUG din Cluj, în jur de 20 milioane euro. În paralel, există un volum consistent de tranzacții mai mici, între 1 și 10 milioane euro, mai ales în orașele regionale unde terenurile sunt mai accesibile.

Perspectivele pentru 2026 rămân moderat optimiste. Există tranzacții începute care urmează să fie finalizate și interes constant pentru terenuri rezidențiale, comerciale și logistice, inclusiv în orașe secundare. „Există un pipeline bun. Sunt tranzacții care nu s-au închis încă și le vom finaliza în perioada următoare. Apetitul există, dar investitorii rămân prudenți”, concluzionează Oprea.

Sînziana Oprea a fost implicată, de-a lungul timpului în proiecte reprezentative precum terenurile pentru clădirile de birouri Green Court, Globalworth Square și Bucharest Business Garden din București, dezvoltări retail pentru NEPI Rockcastle – inclusiv mall-ul din Galați și Promenada Craiova – dar și reconversii urbane precum platforma Vulcan din Capitală sau numeroase proiecte Dedeman și Kaufland la nivel național. „Asta e partea care mă atrage cel mai mult – faptul că vezi impactul real în oraș după ce un teren tranzacționat ajunge să fie dezvoltat”, concluzionează ea.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.