Silvia Colfescu, director editorial Vremea Press, recunoaște că, în anul 2022, piața editorială a cunoscut un oarecare reviriment, dar rămâne departe de piețele țărilor civilizate.
Forbes: După doi ani de restricții (2020 și 2021), 2022 a fost un an al revenirii la normalitate în piața editorială din România? Sau așa-zisa normalitate de dinainte de 2020 va rămâne drept o amintire?
Silvia Colfescu: Așa-zisa normalitate a devenit o amintire cu mult înainte de 2020. Anul 2022 a cunoscut un oarecare reviriment al pieței editoriale, dar a rămas departe de ceea ce ar trebui să fie viața cărții într-o țară civilizată, cu o populație cât de cât educată.
Avatarurile pieței cărții nu sunt caracteristice doar României, peste tot se constată fenomene similare, mai mult sau mai puțin grave, dar peste tot guvernele fac eforturi pentru susținerea pieței cărții. Și în acest domeniu, țara noastră este „altfel”.
Forbes: Care au fost principalele evenimente/fenomene economico-financiare și sociale care au influențat piața editorială din România în 2022?
Silvia Colfescu: Inflația, disfuncțiile aprovizionării, războiul și-au adus contribuția, în procente diferite, la staza pe care o cunoaște cartea în acest moment. Cred însă că rădăcinile fenomenului pot fi găsite în criza educației, în minimalizarea valorilor culturale în școală și în familie. Aproape nimeni nu mai pare să pună vreun preț pe noțiunea de cultură generală. Cu atât mai puțin pe lectură ca divertisment, ca mod agreabil de învățare etc.
Un rol esențial joacă și lipsa modelelor – sau mai curând impunerea unor modele lipsite de valoare, pe căile cele mai puternice ale mass-media și ale social media.
Cred că, de fapt, nu există voința politică de a deschide maselor ușa către lumea cărții. Motivele pentru care se întâmplă asta pot fi discutate îndelung.
Forbes: În spațiul public (rețelele de socializare, presă), auzim deseori următoarea concluzie: „Românii nu mai citesc, domnule, nu-i interesează cărțile!” La polul opus, sunt și voci care afirmă că, dimpotrivă, românii sunt interesați de cărți, târgurile de carte și lansările adună multă lume.
Silvia Colfescu: Numărul celor care se adună la târgurile de carte, chiar dacă poate părea impresionant, reprezintă un procent foarte mic din populație. Și este în descreștere.
Forbes: Care este opinia dvs în această problemă: sunt sau nu sunt interesați românii de carte? Ori este o întrebare greșit pusă?
Silvia Colfescu: Există români interesați de carte. Cum spuneam, un procent din ce în ce mai redus.
Pe de altă parte, conviețuirea cu cartea, atât de formatoare, se învață, la fel cu celelalte activități umane. Accesul la carte, companion de nelipsit omului, trebuie facilitat din copilărie.
Atâta vreme cât lectura va fi privită cu deriziune de adulți, copilul va imita instinctiv această atitudine și va deveni, la rândul lui, un adult care nu prețuiește cartea.
Forbes: Care sunt cărțile pe care le recomandați guvernanților și politicienilor să le citească pentru a deveni mai eficienți, mai așezați în realitățile României? Lectura poate să-i influențeze pe politicieni?
Silvia Colfescu: Da, lectura poate să-i influențeze. Le-aș recomanda, ca lectură minimă, câteva cărți interesante, deseori distractive și întotdeauna necesare: Istoria și Geografia României, vreo 30-40 de scriitori români – clasici și moderni, cam tot atâția universali (nu se poate să-i obosim peste măsură), o carte de Istoria Artelor – cu asta e mai ușor, are multe poze.
Forbes: Proiectul „România educată” va avea vreun impact în piața editorială din România?
Silvia Colfescu: Aud cam de multă vreme de acest proiect și nu văd rezultate. Dar, cu fatalismul caracteristic nației, mai aștept. Editura Vremea împlinește anul acesta 33 de ani. Până la centenar…
Forbes: Care sunt îngrijorările dvs în ceea ce privește piața editorială din 2023? Dar motivele de optimism?
Silvia Colfescu: Îngrijorări? Că piața va urma trendul actual. Că acest fenomen poate fi privit ca fiind normal.
Că faptul că România își păstrează de ani de zile, cu nonșalanță, locul ultim pe lista procentului de cititori și de cumpărători de carte din UE continuă să fie ignorat de autorități.
Motive de optimism? Că totuși se mai țin două târguri mari de carte la București: Salonul Bookfest și Târgul Gaudeamus.
(10 iulie 2023)