Sergiu Manea, CEO BCR a prezentat scenariul pentru dublarea PIB-ului României în următorii 10 ani, în 10 paşi. Programul prioritizează prosperitatea României şi convergenţa reală la zona euro și prezintă scenariile pentru alegerile de viitor pe care ar trebui să le facă România.
În scenariul de dezvoltare pentru România până în 2034 unul dintre cei 10 paşi este creșterea reţelei de autostrăzi din România, cu 10% în medie pe an, în următorii 10 ani. Astfel, potrivit analizei realizată de şeful BCR România ar ajunge, în acest scenariu, la 2.800 Km de autostrăzi şi drumuri expres. Țara noastră are acum 1.074 Km de autostradă în folosinţă, plus 800 Km în execuţie şi 200 Km în etape de licitare. Pentru a ajunge la un nivel similar cu Germania, al reţelei de autostrăzi, raportat la suprafaţa ţării, România ar trebui să aloce aproximativ 5,1% din PIB pe an, timp de 10 ani, doar pentru autostrăzi, a mai explicat CEO-ul BCR.
Investiţiile în infrastructură sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică a României și pe lângă sumele de bani alocate, avem nevoie să vorbim despre calitatea infrastructurii.
Un alt element pentru dezvoltare este legat de creşterea cu 10% pe an a bugetului pentru sănătate. În acest scenariu, alocarea bugetară pentru sănătate ar ajunge la 7,6% din PIB peste 10 ani iar România s-ar apropia de media UE din prezent. Țara noastră alocă în prezent între 4% şi 5% din PIB pentru sănătate, în timp ce media europeană este de 7,7%, cu o diferenţă de 2,8 pp faţă de România. Austria, Franţa şi Danemarca sunt statele membre UE cu cea mai mare alocare pentru sănătate cu o pondere a cheltuielilor pentru sănătate între 8-9% din PIB.
O alocare bugetară mai mare şi gestionarea eficientă a banilor din sănătate ar însemna o reţea extinsă de clinici şi spitale, inclusiv în zone rurale, care ar ajuta la creştea accesului la îngrijiri medicale pentru populaţie.
Pentru a ajunge la media UE, România trebuie să crească cu 1,5 pp alocarea bugetară pentru educaţie, de la 3,2% cât are în prezent. România alocă 3,2% din PIB pentru educaţie, în timp ce media europeană este de 4,7%.
“Investiţiile în capitalul uman şi educaţie sunt cele care fac diferenţa pentru viitorul României. Sunt baza pentru dezvoltarea economică şi socială sustenabilă, iar ducaţia necesită adaptarea la schimbările rapide de pe piaţa muncii”, a mai spus Sergiu Manea.
O creştere cu 10% a numărului de companii din economie în următorii 10 ani ar putea adăuga: 1 pp pe an, în medie, la creşterea nominală a PIB-ului, respectiv 30 de miliarde de lei pe an, în medie, în plus faţă de varianta de bază. “Creşterea spiritului antreprenorial ar fi vizibilă în creşterea numărului de companii din economie la 100 de locuitori, de la cea mai mică valoare din UE din prezent de 2,8 la 4,3. În România, ponderea companiilor mici şi mijlocii în total companii care activează în economia reală locală este de 99,83%, similar cu ponderea de 99,84% înregistrată la nivelul UE.
Dacă peste 10 ani am avea cu 10% mai multe companii listate la BVB pe segmentul principal, capitalizarea bursieră ar ajunge la aproape 22% din PIB, faţă de 19% în 2023. Valoarea de piaţă a celor 371 de companii listate la BVB a depăşit nivelul de 301 miliarde de lei la finalul anului 2023, fiind 85 de companii listate pe piaţa reglementată şi 286 de companii pe sistemul multilateral de tranzacţionare.
În ipoteza accelerării ritmului anual de creştere cu 10 pp peste varianta de bază, adică o creştere medie anuală de 18,2%, capitalizarea bursieră s-ar apropia de 50% din PIB faţă de 19% din PIB în 2023. Creşterea medie anuală a capitalizării bursiere pe segmentul principal al BVB din ultimii 10 ani a fost de 8,2%.
Educarea economisirii
“Dacă am depune timp de 10 ani, în fiecare lună, 507,9 lei în contul de economii, la finalul perioadei ajungem la 67.331 de lei (13.500 euro)”, a explicat Sergiu Manea.
Dacă o gospodările ar investi cu 10% mai mult în fiecare an, pe o perioadă de 10 ani, profitul ar fi mai mare cu 20 pp având în vedere că 0,6% din venituri (circa 39 lei/lună) este investiţia medie a unei gospodării din România. La o dublare a veniturilor (aproximativ 80 de lei) suma alocată investiţiilor ar creşte proporţional cu evouția veniturilor obţinute, iar această valoare ar fi investită la un randament mediu de 5,8%, pe o perioadă de 10 ani.
Dacă majorarea depozitelor ar ajunge la 21% pe an în următorii 10 ani, depozitele gospodăriilor ar ajunge la 2.300 miliarde de lei având în vedere că la finalul anului 2023 suma depozitelor gospodăriilor din România a fost de 340 mld. lei şi aproximativ 11,2% a fost creşterea medie din ultimii 5 ani.
Dacă ponderea populaţiei care contribuie activ la Pilonul 3 (P3) ar creşte cu 10 pp în următorii 10 ani, am ajunge la 12,5% contributori activi din populaţie. Aproximativ 1,5 milioane de persoane comparativ cu cei 300.000 contributori din prezent. Dacă contribuţia medie/ deponent ar creşte cu 10% în fiecare an în următorii 10 ani, aceasta ar ajunge la aproximativ 421 lei. Contribuţia lunară brută la P3 este în prezent de aproximativ 60 de milioane de lei lunar, cu o creştere de aproximativ 19,7% în 2023 faţă de 2022. Dacă această contribuţie ar ajunge la 30% pe an în următorii 10 ani, contribuţia lunară la P3 ar ajunge la 770 milioane de lei.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania